ARIPĂ A bate din aripi = A lovi aerul cu aripile, a da din aripi: Cocoșul se umflă atunci în pene și începe să bată din aripi. (POP.) Pe gard, bate din aripi un cocoș și trâmbiță vesel: cucurigu! (ION GRĂMADĂ) A căpăta (sau a prinde, a face, a-i crește) aripi (d. oameni) = a) A căpăta independență, curaj: Sentimentul interconfesional prinde aripi și ecumenismul devine altceva decât o bunăvoință și o intenție nobilă, devine o comuniune și o înflăcărare. (N. STEINHARDT) Toți copiii din lume ar trebui să crească și să prindă aripi în familia aceea tradițională, pe care cu toții o știm... (http://www.cetatea-crestina.org) b) (d. oameni; fig.) A se înflăcăra, a se entuziasma:Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, / Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți / Și când leneșa lor minte, dată pe gândiri ușoare, / Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. (AL. VLAHUȚĂ) Simt că viața mea prinde aripi, azi am vrut să-i pup pe toți internații de la sanatoriu cu sentimentul că mă despart definitiv de această lume [...] (ADRIAN ALUI GHEORGHE) A face (sau a prinde) aripi (d. puiul de pasăre) = A fi suficient de dezvoltat ca să zboare: Încet-încet, puii au prins aripi și în fiecare dimineață făceau exerciții de zbor. A fi sub aripa (cuiva) (fig.) = A fi protejat (de cineva): Sai degrabă din car și mulțămește cucoanei, că te-a scăpat de la moarte și-ai dat peste belșug, luându-te sub aripa dumisale. (ION CREANGĂ) A-i tăia (sau a frânge) aripile (d. oameni) = A descuraja (pe cineva): Dezvoltarea ideilor și purificarea gustului literar se resimțeau dar foarte amar de sistemul apăsător al guvernului, și avântul scriitorilor își frângea aripile, lovindu-se de indiferența publică ca de o stâncă. (VASILE ALECSANDRI) Mi-am dorit de când mă știu să devin jurnalist, însă situația financiară din familie și sistemul românesc mi-au tăiat aripile mereu. (http://putna.ro/) A sta la aripă (reg.) = A păzi oile pe câmp: Unul din ciobani trebuia să stea la aripă, ca să nu le scape și să distrugă recolta.