ADUCĂTOR, -OARE, aducători, -oare, adj. (Adesea cu determinări introduse prin prep. «de») Care aduce; care are proprietatea de a aduce. Maci roșii aducători de somn Năpădiră grînele bălaie. BENIUC, V. 75. O, tu Timp aducător de pace! BENIUC, V. 79. ◊ (Substantivat) Vei da o chitanță aducătorului acestui pachet.