ADSTRAT Ansamblu al elementelor pătrunse, pe diverse căi, într-o limbă, după constituirea acesteia ca idiom* distinct. Prezența unor asemenea elemente este explicabilă fie prin vecinătatea geografică a unor populații care vorbesc limbi diferite, fie prin împrejurări de ordin istorico-politic, fie prin contacte culturale. Spre deosebire de superstrat*, care joacă un anumit rol în definitivarea structurii de ansamblu a unei limbi, elementele de adstrat produc îndeosebi schimbări de ordin cantitativ, îmbogățind lexicul limbii, precum și inventarul mijloacelor sale derivative (prefixe, sufixe). Sunt posibile însă și modificări semantice, unele dintre ele datorate calcului*. În română, adstratul este reprezentat de elemente împrumutate din pecenegă, cumană, tătară, turcă, maghiară, limbile slave învecinate, greaca bizantină și neogreacă, germană, engleză etc. Un loc aparte îl ocupă elementele latino-romanice, a căror pătrundere masivă, începând cu a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, a determinat intrarea în desuetudine a unor împrumuturi mai vechi și consolidarea trăsăturilor romanice originare. • Termenul este folosit mai ales în lingvistica romanică, uneori ca sinonim al lui superstrat; întrucât nu oferă posibilitatea unor generalizări semnificative, apare relativ rar. Vezi și CONTACT (LINGVISTIC); INFLUENȚĂ; ÎMPRUMUT; SUBSTRAT; SUPERSTRAT. L.I.R.