Novgorod n. numele a 2 orașe rușești: Novgorod cel Mare (Velikii): 28.000 loc. și Novgorod cel mic (Nijni): 15.000 loc. Monumente interesante. Bâlciu anual (blănuri, piei, ceaiu), vizitat de vr’o 300.000 de oameni veniți din toate părțile Rusiei.

Nijni-Novgorod n. V. Novgorod.

NOVGOROD, oraș în Federația Rusă, pe râul Volhov, la 6 km N de L. Ilmen; 235,2 mii loc. (1995). Nod de comunicații. Aeroport. Ind. chimică, alim. și de prelucr. a lemnului (mobilă). Fabrică de aparate de radio. Monumente: Catedrala Sf. Sofia (1045-1050, restaurată în 1893-1900), biserica mănăstirii Iuriev (sec. 12), bisericile Sf. Nicolae (1113), Sf. Gheorghe (1119-1130), Fiodor Stratilat (1360-1361), Kremlin (1302, amplificat în sec. 15). Teatru. Filarmonică. Muzeu. Unul dintre cele mai vechi orașe din Rusia, menționat pentru prima oară în 859. Însemnat centru comercial meșteșugăresc, era situat la o încrucișare a „drumului de la varegi la greci”. Capitală a republicii omonime (1136-1478), constituită în urma fărâmițării Rusiei kieviene, a intrat în 1478 în componența statului centralizat rus.

NIJNI NOVGOROD, oraș în Federația Rusă, situat la confl. râului Oka cu fl. Volga, la 439 km ENE de Moscova; 1,4 mil. loc. (1996), Mare port fluvial și nod de comunicații. Ind. constr. de mașini (nave fluviale, automobile, avioane, mașini agricole, mașini-unelte), electrotehnică, metalurgică, de prelucr. a petrolului și a lemnului (mobilă), a maselor plastice, textilă (confecții, tricotaje, țesături), a pielăriei și a încălțămintei, alim. Hidrocentrală. Muzeul „Gorki”; teatre. Bisericile cu hramurile Sf. Mihail Arhanghelul (1631), Înălțarea Domnului (1632), Adormirea Maicii Domnului (1648), mănăstirea Buna Vestire (sec. 13). Fundat în 1221. Între 1932 și 1991 s-a numit Gorki.