2 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGÂMBOIT, -Ă, zgâmboiți, -te, adj. (Reg.) Schimonosit, cu grimase. – V. zgâmboi2.

ZGÂMBOIT, -Ă, zgâmboiți, -te, adj. (Reg.) Schimonosit, cu grimase. – V. zgâmboi2.

zgâmboit, ~ă a [At: DM / V: ~iat / S și: sg~ / Pl: ~iți, ~e / E: zgâmboi2] 1 (Reg; d. obiecte de îmbrăcăminte; îf zgâmboiat) Descheiat (7). 2 (Reg) Holbat2 (2). 3 (Reg) Strâmbat2.

ZGÂMBOI2, zgâmboi, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi, a face grimase. [Prez. ind. și: zgâmboiesc] – Et. nec.

zgâmboi2 [At: CADE / V: ~a[1], zgliniboi, zglâ~, zglâ~a (S și: sglâmboia), zgrăm~, zgrâ~, zgrâ~a (S și: sgrâmboia) / S și: sg~ / Pzi: zgâmboi și ~esc / E: zgâmboi1] (Reg) 1 vr A se masturba. 2 vt A zgâmăi (4). 3 vrp (D. nuci) A se desface de coaja verde care le acoperă. 4 vr (D. soare, zori etc.) A se ivi. 5 vr A se uita cu insistență, cu mirare Si: a se holba (4). 6 vt (C. i. ochii) A holba (1). 7 vr A se strâmba (1). corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

zgîmboi vb. IV. refl. (reg.) A se strîmba, a se schimonosi, a face grimase. • prez.ind. -iesc. /zgîmboi1 + -i.

zgîmboi1 s.m., s.n. 1 s.m. (fam) Copil (mic), puști, pici (neastîmpărat). 2 s.n. (înv., reg.) Gland. • pl. m. -oi, n. -oaie. /etimol. nec.

zgîmboit, -ă adj. (reg.) Care este schimonosit, cu grimase. • pl. -ți, -te. /v. zgîmboi2.

ZGÂMBOI2, zgâmboiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi; a face grimase. – Et. nec.

ZGÎMBOI, zgîmboi, vb. IV. Refl. (Regional) A se strîmba, a se schimonosi, a face grimase (holbînd ochii). – Variantă: zgîmboia vb. I.

ZGÎMBOIT, -Ă, zgîmboiți, -te, adj. (Regional) Schimonosit. Parcă era gata namila de om să dea în plîns zgîmboit. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 6/1.

ZGÎMBOI, zgîmboi, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strîmba, a se schimonosi, a face grimase.

ZGÎMBOIT, -Ă, zgîmboiți, -te, adj. (Reg.) Schimonosit. – V. zgîmboi.

zgîmbóĭ (mă), a se -oĭá v. refl. (vsl. sŭ-gombovati, d. gomba, buză. Cp. cu gîmbosesc). Vest. Mă zgîĭesc, mă tot uĭt: îmĭ ĭeșiseră ochiĭ zgîmboidu-mă la ĭa (VR. 1908, 12, 328). Mă luminez, mă arăt ĭar (vorbind de soare): dimineața, cînd se zgîmboaĭe zorile (Ĭov. 258). – Și zgr-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!zgâmboi1 (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zgâmboi, 3 se zgâmboaie, imperf. 1 sg. mă zgâmboiam; conj. prez. 1 sg. să mă zgâmboi, 3 să se zgâmboaie; imper. 2 sg. afirm. zgâmboaie-te; ger. zgâmboindu-mă corectat(ă)

zgâmboi2 (fam.) s. m., pl. zgâmboi, art. zgâmboii

zgâmboi2 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. zgâmboi, 3 zgâmboaie, 1 pl. zgâmboim, imperf. 3 sg. zgâmboia; conj. prez. 3 să zgâmboaie

zgîmboi vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. zgîmboi, 3 zgîmboaie, 1 pl. zgîmboim, imperf. 3 sg. zgîmboia

zgâmboi vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. zgâmboi, 3 sg. zgâmboaie, 1 pl. zgâmboim, imperf. 3 sg. zgâmboia

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZGÂMBOIT adj. v. deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, slut, sluțit, strâmb, strâmbat, urât, urâțit.

ZGÂMBOI vb. v. maimuțări, poci, schimonosi, strâmba.

zgîmboi vb. v. MAIMUȚĂRI. POCI. SCHIMONOSI. STRÎMBA.

zgîmboit adj. v. DEFORMAT. DESFIGURAT. POCIT. SCHIMONOSIT. SLUT. SLUȚIT. STRÎMB. STRÎMBAT. URÎT. URÎȚIT.

Intrare: zgâmboit
zgâmboit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgâmboit
  • zgâmboitul
  • zgâmboitu‑
  • zgâmboi
  • zgâmboita
plural
  • zgâmboiți
  • zgâmboiții
  • zgâmboite
  • zgâmboitele
genitiv-dativ singular
  • zgâmboit
  • zgâmboitului
  • zgâmboite
  • zgâmboitei
plural
  • zgâmboiți
  • zgâmboiților
  • zgâmboite
  • zgâmboitelor
vocativ singular
plural
zgâmboiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zgâmboi (strâmba)
verb (V344)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâmboi
  • zgâmboire
  • zgâmboit
  • zgâmboitu‑
  • zgâmboind
  • zgâmboindu‑
singular plural
  • zgâmboaie
  • zgâmboiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâmboi
(să)
  • zgâmboi
  • zgâmboiam
  • zgâmboii
  • zgâmboisem
a II-a (tu)
  • zgâmboi
(să)
  • zgâmboi
  • zgâmboiai
  • zgâmboiși
  • zgâmboiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâmboaie
(să)
  • zgâmboaie
  • zgâmboia
  • zgâmboi
  • zgâmboise
plural I (noi)
  • zgâmboim
(să)
  • zgâmboim
  • zgâmboiam
  • zgâmboirăm
  • zgâmboiserăm
  • zgâmboisem
a II-a (voi)
  • zgâmboiți
(să)
  • zgâmboiți
  • zgâmboiați
  • zgâmboirăți
  • zgâmboiserăți
  • zgâmboiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâmboaie
(să)
  • zgâmboaie
  • zgâmboiau
  • zgâmboi
  • zgâmboiseră
zgâmboi2 (vb. 1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a reflexiv
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâmboi
  • zgâmboire
  • zgâmboit
  • zgâmboitu‑
  • zgâmboind
  • zgâmboindu‑
singular plural
  • zgâmboiește
  • zgâmboiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâmboiesc
(să)
  • zgâmboiesc
  • zgâmboiam
  • zgâmboii
  • zgâmboisem
a II-a (tu)
  • zgâmboiești
(să)
  • zgâmboiești
  • zgâmboiai
  • zgâmboiși
  • zgâmboiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâmboiește
(să)
  • zgâmboiască
  • zgâmboia
  • zgâmboi
  • zgâmboise
plural I (noi)
  • zgâmboim
(să)
  • zgâmboim
  • zgâmboiam
  • zgâmboirăm
  • zgâmboiserăm
  • zgâmboisem
a II-a (voi)
  • zgâmboiți
(să)
  • zgâmboiți
  • zgâmboiați
  • zgâmboirăți
  • zgâmboiserăți
  • zgâmboiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâmboiesc
(să)
  • zgâmboiască
  • zgâmboiau
  • zgâmboi
  • zgâmboiseră
zgrămboi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgliniboi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zglâmboia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zglâmboi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V344)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgrâmboi
  • zgrâmboire
  • zgrâmboit
  • zgrâmboitu‑
  • zgrâmboind
  • zgrâmboindu‑
singular plural
  • zgrâmboaie
  • zgrâmboiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgrâmboi
(să)
  • zgrâmboi
  • zgrâmboiam
  • zgrâmboii
  • zgrâmboisem
a II-a (tu)
  • zgrâmboi
(să)
  • zgrâmboi
  • zgrâmboiai
  • zgrâmboiși
  • zgrâmboiseși
a III-a (el, ea)
  • zgrâmboaie
(să)
  • zgrâmboaie
  • zgrâmboia
  • zgrâmboi
  • zgrâmboise
plural I (noi)
  • zgrâmboim
(să)
  • zgrâmboim
  • zgrâmboiam
  • zgrâmboirăm
  • zgrâmboiserăm
  • zgrâmboisem
a II-a (voi)
  • zgrâmboiți
(să)
  • zgrâmboiți
  • zgrâmboiați
  • zgrâmboirăți
  • zgrâmboiserăți
  • zgrâmboiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgrâmboaie
(să)
  • zgrâmboaie
  • zgrâmboiau
  • zgrâmboi
  • zgrâmboiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgrâmboi
  • zgrâmboire
  • zgrâmboit
  • zgrâmboitu‑
  • zgrâmboind
  • zgrâmboindu‑
singular plural
  • zgrâmboiește
  • zgrâmboiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgrâmboiesc
(să)
  • zgrâmboiesc
  • zgrâmboiam
  • zgrâmboii
  • zgrâmboisem
a II-a (tu)
  • zgrâmboiești
(să)
  • zgrâmboiești
  • zgrâmboiai
  • zgrâmboiși
  • zgrâmboiseși
a III-a (el, ea)
  • zgrâmboiește
(să)
  • zgrâmboiască
  • zgrâmboia
  • zgrâmboi
  • zgrâmboise
plural I (noi)
  • zgrâmboim
(să)
  • zgrâmboim
  • zgrâmboiam
  • zgrâmboirăm
  • zgrâmboiserăm
  • zgrâmboisem
a II-a (voi)
  • zgrâmboiți
(să)
  • zgrâmboiți
  • zgrâmboiați
  • zgrâmboirăți
  • zgrâmboiserăți
  • zgrâmboiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgrâmboiesc
(să)
  • zgrâmboiască
  • zgrâmboiau
  • zgrâmboi
  • zgrâmboiseră
zgâmboia verb grupa I
verb (V107)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâmboia
  • zgâmboiere
  • zgâmboiat
  • zgâmboiatu‑
  • zgâmboind
  • zgâmboindu‑
singular plural
  • zgâmboaie
  • zgâmboiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâmboi
(să)
  • zgâmboi
  • zgâmboiam
  • zgâmboiai
  • zgâmboiasem
a II-a (tu)
  • zgâmboi
(să)
  • zgâmboi
  • zgâmboiai
  • zgâmboiași
  • zgâmboiaseși
a III-a (el, ea)
  • zgâmboaie
(să)
  • zgâmboaie
  • zgâmboia
  • zgâmboie
  • zgâmboiase
plural I (noi)
  • zgâmboiem
(să)
  • zgâmboiem
  • zgâmboiam
  • zgâmboiarăm
  • zgâmboiaserăm
  • zgâmboiasem
a II-a (voi)
  • zgâmboiați
(să)
  • zgâmboiați
  • zgâmboiați
  • zgâmboiarăți
  • zgâmboiaserăți
  • zgâmboiaseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâmboaie
(să)
  • zgâmboaie
  • zgâmboiau
  • zgâmboia
  • zgâmboiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgâmboit, zgâmboiadjectiv

etimologie:

zgâmboi, zgâmboiverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.