2 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZÂRNĂ, zârne, s. f. Plantă erbacee veninoasă cu frunze dințate, cu flori albe dispuse în raceme și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi (Solanum nigrum). – Din sl. zrŭno „boabă”, „grăunte”.

ZÂRNĂ, zârne, s. f. Plantă erbacee veninoasă cu frunze dințate, cu flori albe dispuse în raceme și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi (Solanum nigrum). – Din sl. zrŭno „boabă”, „grăunte”.

zârnă1 sf [At: COTEANU, PL. 16 / V: (Îrg) zer~, zirm sm, zir~, (înv) zârm sm, dăr~, dâr~, (reg) zăr~, zdâ~, zernea, zirne, znirnă / Pl: ~ne / E: traco-dacă, cf vsl зарна] 1 (Reg) Plantă erbacee otrăvitoare din familia solanaceelor, cu frunze dințate, ovoidale, cu flori albe dispuse în mici raceme și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi, folosită în medicina populară sau pe post de colorant [1] Si: (reg) buruiană-dulce, lăsnicior, moartea-porcilor, morea1, paslion, pătlăgea, poama-câinelui, turbare, umbra-nopții, vița-evreilor, zârnotă (Solanum nigrum). 2 Lăsnicior (Solanum dulcamara). 3 (Bot; îf zărnă) Clocotici2 (4) (Rhinanthus minor). 4 (Bot; îf znirnă) Mutătoare (Bryonia dioica). 5 (Bot) Volbură (Convolvulus arvensis). 6 Oaie care are lâna de culoare neagră.

  1. text modificat pentru a evita exprimarea aberantă din original: „ca și colorant” — Anca Alexandru

ZÂRNĂ ~e f. 1) Plantă erbacee având frunze dințate, flori mici albe și fructe rotunde, de culoare neagră. 2) Varietate de viță de vie având struguri cu bobițe mici și negre. /<sl. zruno

zârnă f. plantă veninoasă cu boabe negre (Solanum nigrum). [Slav. ZRŬNO].

zîrnă s.f. (bot.) Plantă erbacee anuală, din familia solanaceelor, veninoasă, cu frunzele ovale, dințate, pețiolate, cu florile mici, albe, dispuse în raceme și cu fructele bace negre sau verzi (Solanum nigrum). • pl. -e și (înv., reg.) zernă, zirnă s.f. /cuv. autoht.; cf. și sl. veche зрьно „boabă”, „grăunte”.

ZERNĂ, zerne, s. f. v. zîrnă.

ZÎRNĂ, zîrne, s. f. Plantă veninoasă cu flori albe, dispuse în mici umbeie, și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi (Solanum nigrum). Prin grăpare, o sumă de buruieni rădăcinoase, precum ar fi... zerna (zîrna) ș.a. se dezrădăcinează. PAMFILE, A. R. 72. Din frunze și poamă de zîrnă, scoarță de arin negru... se pregătește negrul. PAMFILE-LUPAȘCU, CROM. 147. – Variantă: zernă s. f.

ZÎRNĂ, zîrne, s. f. Plantă erbacee veninoasă, cu flori albe dispuse în mici umbele și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi (Solanum nigrum). – Slav (v. sl. zrŭno „boabă, grăunte”).

zîrnă f., pl. e (cp. cu dacicu prodiórna, elebor, de unde ar veni și vsl. zrŭno, bg. zŭrno, grăunte. V. zîrnesc). Dulcamară. Elebor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zârnă s. f., g.-d. art. zârnei; pl. zârne

zârnă s. f., g.-d. art. zârnei; pl. zârne

zârnă s. f., g.-d. art. zârnei; pl. zârne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZÂRNĂ s. (BOT.; Solanum nigrum) lăsnicior, (reg.) umbra-nopții, (înv.) solan.

ZÎRNĂ s. (BOT.; Solanum nigrum) (reg.) lăsnicior, umbra-nopții, (înv.) solan.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zîrnă (-ne), s. f.1. Plantă veninoasă, solan (Solanum nigrum). – 2. Lăsnicior (Solanum dulcamera). Sl. zrŭno „grăunte” (Tiktin; Conev 44; Candrea), din cauza formei fructului. Hasdeu se gîndea la un dacic *dierna (Col. lui Traian, 1873, 80) sau *prodiorna (Ist. critică, II, 1, 270), ipoteză care pare inutilă. Legătura cu mag. zolna (Cihac, II, 540) este improbabilă. – Der. zîrni, vb. refl. (a se zgîrci, a se strînge, a se ghemui) ca fructul, cf. pipernici (nu este probabilă legătura cu sl. zarinati „a închide”, sugerată de Cihac, II, 305).

ZÎRNĂ, zîrne, s. f. 3. Planta solanum dulcamara.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ZÎRNĂ subst. 1. – boier (Dm; C Ștef; 16 B I 109, II 204, 386) și s. (Cat); Zărn/ă b (Giur 261; 17 B II 204) etc.; -escu; -ești s. 2. Zirnea pren. (Pom). 3. Cf. Zarna boier munt. 1359 (Hurm. I2 60); – b. băn. (Drăg).

Intrare: zârnă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zârnă
  • zârna
plural
  • zârne
  • zârnele
genitiv-dativ singular
  • zârne
  • zârnei
plural
  • zârne
  • zârnelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zernă
  • zerna
plural
  • zerne
  • zernele
genitiv-dativ singular
  • zerne
  • zernei
plural
  • zerne
  • zernelor
vocativ singular
plural
znirnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zirne
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zirnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zirm
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zernea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdârnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zârm
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zărnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dârnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dărnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Zârnă
Zârnă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Zârnă
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zârnă, zârnesubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee veninoasă cu frunze dințate, cu flori albe dispuse în raceme și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi (Solanum nigrum). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Prin grăpare, o sumă de buruieni rădăcinoase, precum ar fi... zerna (zîrna) ș.a. se dezrădăcinează. PAMFILE, A. R. 72. DLRLC
    • format_quote Din frunze și poamă de zîrnă, scoarță de arin negru... se pregătește negrul. PAMFILE-LUPAȘCU, CROM. 147. DLRLC
  • 2. Varietate de viță de vie având struguri cu bobițe mici și negre. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.