opțiuni
  • info

2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VITEJESC, -EASCĂ, vitejești, adj. Care aparține vitejilor, privitor la viteji sau la vitejie, de viteaz; plin de vitejie. – Viteaz + suf. -esc.

VITEJESC, -EASCĂ, vitejești, adj. Care aparține vitejilor, privitor la viteji sau la vitejie, de viteaz; plin de vitejie. – Viteaz + suf. -esc.

vitejesc, ~ească a [At: URECHE, L. 89 / V: (înv) ~eze~, (reg) vet~ / Pl: ~ești / E: viteaz + – esc] 1 Caracteristic celor viteji (5). 2 Care se referă la cei viteji (5). 3 Care denotă vitejie (2) Si: eroic (7), (asr) viteaz (7).

VITEJESC, -EASCĂ, vitejești, adj. De viteaz, de vitejie. Slăvită fie ziua-n care Din jertfe grele, vitejești, S-au luminat și-n țara noastră Atîtea palide ferești. FFRUNZĂ, Z. 46. Nici nu se putea alege un loc mai nimerit pentru a pregăti la fapte vitejești inimile acelora. VLAHUȚĂ, R. P. 13. Nu-i mai scump mimică azi Pe lumea pămîntească Decît un nume de viteaz Și moartea vitejească. ALECSANDRI, P. A. 210. Nu-mi voi spurca vitejescul junghi în sîngele cel pîngărit al unui tiran. NEGRUZZI, S. I 164.

VITEJESC ~ească (~ești) Care este caracteristic pentru viteji; de viteaz. /viteaz + suf. ~esc

vitejesc a. de viteaz: fapte vitejești.

2) vitejésc v. intr. (d. viteaz; vsl. vitenžiti, a învinge). Trăĭesc ca viteaz, fac vitejiĭ. V. refl. Iron. Mă arăt viteaz, mă voĭnicesc (fără să fiu orĭ fără să fie nevoĭe).

1) vitejésc, -eáscă adj. (d. viteaz). De viteaz: moarte vitejească.

vetejesc, ~ească a vz vitejesc

viteji [At: MARDARIE, L. 1322/20 / Pzi: ~jesc / E: viteaz] 1-2 vir (Asr) A (se) lupta cu eroism. 3-4 vir (Asr) A da dovadă de curaj (1). 5 vi (Înv; fig; în texte religioase) A depune eforturi deosebite pentru apărarea sau propovăduirea credinței creștine. 6 vi (Fig; înv; în textele religioase) A se strădui să ispitească. 7 vi (În poezia populară) A duce viață de haiduc (7). 8 vr (Fam) A face pe grozavul.

vitezesc, ~ească a vz vitejesc

VITEJI, vitejesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A face vitejii, a se lupta vitejește; (popular) a haiduci. Ca să vitejească. Numele să-i crească. ALECSANDRI, P. P. 67.

VITEJI, vitejesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A se lupta vitejește; (pop.) a haiduci. – Din viteaz2.

vitejì v. a face vitejii.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vitejesc adj. m., f. vitejească; pl. m. și f. vitejești

vitejesc adj. m., f. vitejească; pl. m. și f. vitejești

vitejesc adj. m., f. vitejească; pl. m. și f. vitejești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VITEJESC adj. 1. v. curajos. 2. eroic, glorios, strălucit, (pop.) voinicesc. (Luptă ~ească.)

VITEJESC adj. 1. bărbătesc, curajos, viteaz, (reg.) bărbătos. (Faptă ~.) 2. eroic, glorios, strălucit, (pop.) voinicesc. (Luptă ~.)

VITEJI vb. v. haiduci.

viteji vb. v. HAIDUCI.

Intrare: vitejesc
vitejesc adjectiv
adjectiv (A82)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vitejesc
  • vitejescul
  • vitejescu‑
  • vitejească
  • vitejeasca
plural
  • vitejești
  • vitejeștii
  • vitejești
  • vitejeștile
genitiv-dativ singular
  • vitejesc
  • vitejescului
  • vitejești
  • vitejeștii
plural
  • vitejești
  • vitejeștilor
  • vitejești
  • vitejeștilor
vocativ singular — —
plural — —
vetejesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vitezesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: viteji
verb (V403)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • viteji
  • vitejire
  • vitejit
  • vitejitu‑
  • vitejind
  • vitejindu‑
 singular plural
  • vitejește
  • vitejiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vitejesc
 (să)
  • vitejesc
  • vitejeam
  • vitejii
  • vitejisem
a II-a (tu)
  • vitejești
 (să)
  • vitejești
  • vitejeai
  • vitejiși
  • vitejiseși
a III-a (el, ea)
  • vitejește
 (să)
  • vitejească
  • vitejea
  • viteji
  • vitejise
plural I (noi)
  • vitejim
 (să)
  • vitejim
  • vitejeam
  • vitejirăm
  • vitejiserăm
  • vitejisem
a II-a (voi)
  • vitejiți
 (să)
  • vitejiți
  • vitejeați
  • vitejirăți
  • vitejiserăți
  • vitejiseți
a III-a (ei, ele)
  • vitejesc
 (să)
  • vitejească
  • vitejeau
  • vitejiră
  • vitejiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vitejesc, vitejeascăadjectiv

  • 1. Care aparține vitejilor, privitor la viteji sau la vitejie, de viteaz; plin de vitejie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Slăvită fie ziua-n care Din jertfe grele, vitejești, S-au luminat și-n țara noastră Atîtea palide ferești. FRUNZĂ, Z. 46. DLRLC
    • format_quote Nici nu se putea alege un loc mai nimerit pentru a pregăti la fapte vitejești inimile acelora. VLAHUȚĂ, R. P. 13. DLRLC
    • format_quote Nu-i mai scump nimică azi Pe lumea pămîntească Decît un nume de viteaz Și moartea vitejească. ALECSANDRI, P. A. 210. DLRLC
    • format_quote Nu-mi voi spurca vitejescul junghi în sîngele cel pîngărit al unui tiran. NEGRUZZI, S. I 164. DLRLC
etimologie:
  • Viteaz + sufix -esc. DEX '09 DEX '98 NODEX

viteji, vitejescverb

  • 1. învechit A face vitejii, a se lupta vitejește. DLRLC DLRM
    • format_quote Ca să vitejească. Numele să-i crească. ALECSANDRI, P. P. 67. DLRLC
etimologie:
  • viteaz (?). DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.