16 definiții pentru virnanț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIRNANȚ, virnanți, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze alterne și penate, cu flori galbene, dispuse în corimb, cu miros pătrunzător, neplăcut, utilizată în medicină; rută (Ruta graveolens). – Din magh. virmanc.

virna sm [At: CONV. LIT. XXIII, 1061 / V: (reg) vârnaț, vâr~, virnaț / Pl: ~i / E: mg virnánc] 1 Plantă erbacee cu miros pătrunzător, neplăcut, cu flori galbene, dispuse în corimb, întrebuințată în medicină, Si: rută1, (gmî) rauten, (Ruta graveolens). 2 (Bot; reg) Tătăișă (Chrysanthemum cinerariaefolium).

virna s.m. (bot.) Plantă erbacee, aromatică, avînd miros neplăcut, pătrunzător, cu frunzele alterne, penate, și cu florile galbene, dispuse în corimb, folosită în farmaceutică (Ruta graveolens); rută. • pl. -i. /<magh. virnanc.

VIRNANȚ, virnanți, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze alterne și penate, cu flori galbene, dispuse în corimb, cu întrebuințări în medicină; rută (Ruta graveolens). – Din magh. virmanc.

VIRNANȚ, virnanți, s. m. Plantă erbacee aromatică, cu flori galbene dispuse în corimb, cu întrebuințări în medicină (Ruta graveolens).

virnánț m. (ung. virnanc). Trans. Rufă.

ru2 [At: DN2 / Pl: rute / E: fr route, ger Rutte] 1 Drum urmat de un vehicul. 2 Traseu. 3 Direcție (2).

ru1 sf [At: COTEANU, Pl. 21 / Pl: rute / E: ml ruta] 1 (Bot; șîc ~-de-grădină, ~-de-muri) Virnanț (Ruta graveolens) 2 (Bot) Rutișor (6) galben (Thalictrum flavum). 3 (Bot; Trs) Tătăiși (Chrysanthemum cinerariaefolium). 4 (Bot) Roibă (Rubia tinctorum). 5 (Bot; reg) Nalbă (Lavatera thuringiaca). 6 (Bot; îc) ~-sălbatică Tămâiță-de-câmp (Ajuga chamaepitys). 7 (Reg; csnp) Băutură făcută din rută1 (1).

rútă f., pl. e (lat. rûta, it. ruta, fr. rue; germ. raute, pol. rus. rut. ruta. Neol. din sec. 17). O plantă originară din sudu Eŭropeĭ și cultivată și pe la noĭ (ruta gravéolens). Se culege în timpu înfloririĭ p. proprietățile eĭ emenagogice ș. a. – În Trans. virnanț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

virna s. m., pl. virnanți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIRNA s. (BOT.; Ruta graveolens) rută.

VIRNA s. (BOT.; Ruta graveolens) rută.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RUTA L., RUTĂ, VIRNANȚ, fam. Rutaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene pînă în estul Siberiei, cca 58 specii, erbacee, perene sau arbuști. Frunze glanduloase, aromatice, simple sau penat-sectate. Flori galbene sau verzi, caliciul persistent eu 4-5 sepale, corolă cu 4-5 petale concave, cu marginea curbată, 8-10 stamine. Fruct, capsulă sferică, semințe numeroase.

Intrare: virnanț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • virna
  • virnanțul
  • virnanțu‑
plural
  • virnanți
  • virnanții
genitiv-dativ singular
  • virna
  • virnanțului
plural
  • virnanți
  • virnanților
vocativ singular
plural
virnaț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

virna, virnanțisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee aromatică cu frunze alterne și penate, cu flori galbene, dispuse în corimb, cu miros pătrunzător, neplăcut, utilizată în medicină (Ruta graveolens). DEX '09 DLRLC
    sinonime: rută
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.