3 definiții pentru validitare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
validitare sf [At: GHEREA, ST. CR. II, 15 / Pl: ~tări / E: validita2] (Rar) 1-3 Validare (1-3).
VALIDITARE, validitări, s. f. (Rar) Validare; confirmare, dovedire. Poate să ceară o validitare foarte anevoioasă pentru alții. GHEREA, ST. CR. II 15.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VALIDITARE, validitări, s. f. (Neobișnuit) Validare. – Din validare (după validitate).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: validitare
validitare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
validitare, validitărisubstantiv feminin
- 1. Confirmare, dovedire, validare. DLRLC DLRMsinonime: confirmare dovedire validare
- Poate să ceară o validitare foarte anevoioasă pentru alții. GHEREA, ST. CR. II 15. DLRLC
-
etimologie:
- validare DLRM
- validitate DLRM
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.