VĂIERARE, văierări, s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a se văiera; vaiet. [Pr.: vă-ie-] – V. văiera.

văierare sf [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 205^v/28 / V: (înv) voi~ / Pl: ~rări / E: văiera] (Îrg) 1-2 Văitare (1-2).

văierare s.f. (înv., reg.) Faptul de a se văiera; vaiet, văitare. • pl. -ări. /v. văiera.

VĂIERARE, văierări, s. f. (Reg.) Faptul de a se văiera; vaiet. [Pr.: vă-ie-] – V. văiera.

VĂIERARE, văierări, s. f. Acțiunea de a se văiera; strigăt de durere, vaiet. S-aud văierări și zăngăt pe-aproape de arme. COȘBUC, AE. 36.

VĂIERA, vaier, vb. I. Refl. (Înv. și reg.) A se văita. [Pr.: vă-ie-] – Din vai (după șuiera, fluiera etc.).

vaier² sm [At: FD I, 158 / Pl: ~i / E: mg vájár] (Trs) 1 Miner¹. 2 Șef² de echipă în mină¹.

vaier¹ sn [At: ALECSANDRI, P. III, 95 / Pl: ~e / E: pvb văiera] 1-2 Vaiet (1-2). 3 Suferință. 4 (Fig) Vaiet (6). 5 (Fig) Sunet tânguitor, prelung produs de clopote.

vaiet sn [At: VARLAAM, C. 284 / V: (reg) vait (Pl: ~uri), văi~ / Pl: ~e / E: pvb văita] 1 Geamăt al omului prin care se exprimă durerea, suferința, jalea etc. Si: vaier¹ (1), (Mol) vaicăr (1), (Ban) vaietec (1). 2 Succesiune de cuvinte prin care cineva își exprimă durerea, suferința, nemulțumirea etc. Si: vaier¹ (2), (Mol) vaicăr (2), (Ban) vaietec (2). 3 Suferință. 4 (Trs) Bocet (de înmormântare). 5 (Pan) Sunet tânguitor (și prelung) scos de unele păsări sau animale. 6 (Fig) Zgomot prelung, tânguitor, produs de ape, de vânt etc. Si: vaier¹ (4). 7 (Fig) Sunet tânguitor, prelung produs de unele instrumente muzicale.

văiera [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 50^v/31 / V: ~ira, voi~ / Pzi: vaier, (reg) ~rez / E: vai¹ (prin apropiere de șuiera, fluiera)] (Îrg) 1-2 vr A se văita (1-2). 3 vt A compătimi (1) pe cineva.

văira v vz văiera

voiera v vz văiera

voierare sf vz văierare

vaier s.n. Tînguire (prelungă), vaiet. ♦ Suferință, durere. • pl. -e. /de la văiera, prin derivare regresivă.

vaiet s.n. 1 Strigăt (prelung), geamăt de durere, de jale, de suferință; succesiune de cuvinte prin care cineva își exprimă durerea, suferința; plînset, vaier. 2 Analog. Sunet, țipăt (prelung), tînguitor scos de unele păsări sau animale. Venea un vaiet de dihanie rănită (GAL.). 3 Fig. Zgomot prelung și tînguitor produs de ape, de vînt etc. Ce vaiet în toamnă... Și codrul sălbatec vuiește (BACOV.). ♦ Sunet tînguitor, produs de unele instrumente muzicale. Rămase... în urmă-ne vaietul vioarelor (PAPAD.). • pl. -e. /de la văita, prin derivare regresivă.

văiera vb. I. refl. (înv., reg.) A se văita. • prez.ind. vaier, -ez. /de la vai, după șuiera, fluiera etc.

VĂIERA, vaier, vb. I. Refl. (Reg.) A se văita. [Pr.: vă-ie-] – Din vai (după șuiera, fluiera etc.).

VĂIERA, vaier, vb. I. Refl. A se văita. Văzînd-o văierîndu-se în pat... au început a o întreba ce-i lipsește, ce o doare. SBIERA, P. 24. Și se văiera, Inima-i plîngea Și i se topea. MAT. FOLK. 1080. Și mă vaier brazilor, De bănatul fraților. TEODORESCU, P. P. 84.

văierà v. a se văieta: geme și se vaieră.

2) váĭet (mă) și (maĭ des) vaĭt, a -á v. refl. (d. vaĭ; alb. vaĭtónĭ). Scot strigăte de durere saŭ de întristare: plîngea și se văita că nu maĭ poate suferi. – Și mă vaĭer, a se văĭera (după șuĭer) la Barac. Dos. și’n P. P.

văierare (înv., reg.) s. f., g.-d. art. văierării; pl. văierări

văierare (înv., reg.) s. f., g.-d. art. văierării; pl. văierări

văierare s. f., g.-d. art. văierării; pl. văierări

văiera (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă vaier, 2 sg. te vaieri, 3 se vaieră; conj. prez. 1 sg. să mă vaier, 3 să se vaiere; imper. 2 sg. afirm. vaieră-te; ger. văierându-mă

văiera (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 se vaieră, 1 pl. ne văierăm; conj. prez. 3 să se vaiere

văiera vb., ind. prez. 1 vaier, 1 pl. văierăm; conj. prez. 3 sg. și pl. vaiere

vaier, văiera inf.

VĂIERARE s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.

văierare s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.

VĂIERA vb. v. boci, căina, jeli, jelui, lamenta, plânge, tângui, văicări, văita.

văiera vb. v. BOCI. CĂINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLÎNGE. TÎNGUI. VĂICĂRI. VĂITA.