2 intrări
20 de definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VĂCSUIRE, văcsuiri, s. f. Acțiunea de a văcsui. – V. văcsui.
văcsuire sf [At: DDRF / S și: văxuire / Pl: ~ri / E: văcsui] Ungere cu vacs și lustruire a încălțămintei Si: (rar) văcsuit1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văcsuire s.f. Acțiunea de a văcsui. • pl. -i. /v. văcsui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VĂCSUIRE s. f. Acțiunea de a văcsui. – V. văcsui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
VĂCSUI, văcsuiesc, vb. IV. Tranz. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. – Vacs + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VĂCSUI, văcsuiesc, vb. IV. Tranz. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. – Vacs + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
văcsui vt [At: DDRF / S și: văxui / Pzi: ~esc / E: vacs + -ui] A unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui Si: (reg) a boxăli, a vicsui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văcsui vb. IV. tr. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. • prez.ind. -iesc. /vacs + -ui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VĂCSUI, văcsuiesc, vb. IV. Tranz. A unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui. Echipajul își văcsuia cizmele. TUDORAN, P. 332. Își coase singur nasturii și-și văcsuiește singur pantofii. PAS, Z. I 98, Vezi de-ți inai văcsuiește ghetele, mai perie-te nițel. ANGHEL-IOSIF, C. L. 148.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A VĂCSUI ~iesc tranz. (în special încălțăminte din piele) A da cu vacs (pentru a face lustru). /vacs + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
văcsuire s. f., g.-d. art. văcsuirii; pl. văcsuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
văcsuire s. f., g.-d. art. văcsuirii; pl. văcsuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
văcsuire s. f., g.-d. art. văcsuirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
văcsui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văcsuiesc, 3 sg. văcsuiește, imperf. 1 văcsuiam; conj. prez. 1 sg. să văcsuiesc, 3 să văcsuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
văcsui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văcsuiesc, imperf. 3 sg. văcsuia conj. prez. 3 să văcsuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
văcsui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văcsuiesc, imperf. 3 sg. văcsuia; conj. prez. 3 sg. și pl. văcsuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
văcsui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văcsuiesc, conj. văcsuiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VĂCSUIRE s. v. lustruire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VĂCSUIRE s. lustruire, lustruit. (~ pantofilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VĂCSUI vb. v. lustrui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VĂCSUI vb. a face, a lustrui, (Bucov.) a puțui, (prin Transilv. șl nordul Munt.) a puțului. (A ~ cuiva încălțămintea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
văcsuire, văcsuirisubstantiv feminin
etimologie:
- văcsui DEX '98 DEX '09
văcsui, văcsuiescverb
- 1. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: lustrui
- Echipajul își văcsuia cizmele. TUDORAN, P. 332. DLRLC
- Își coase singur nasturii și-și văcsuiește singur pantofii. PAS, Z. I 98, DLRLC
- Vezi de-ți mai văcsuiește ghetele, mai perie-te nițel. ANGHEL-IOSIF, C. L. 148. DLRLC
-
etimologie:
- Vacs + sufix -ui. DEX '09 DEX '98 NODEX