2 intrări
19 definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VÂRTICUȘ, vârticușuri, s. n. (Rar) Vârtej (I 1). [Var.: vârtecuș s. n.] – Din [în]vârtecuș.
vârticuș snm vz vârtecuș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÂRTICUȘ, vârticușuri, s. n. Vârtej (I 1). [Var.: vârtecuș s. n.] – Din [în]vârtecuș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
VÂRTECUȘ s. n. v. vârticuș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÂRTECUȘ s. n. v. vârticuș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
vârtecuș [At: STAMATI, V. 6731/9/ V: ~eguș, ~eșug, ~tic~ (Pl și: ~ticuși sm) ~tiguș (Pl: ~tigușe) / Pl: ~uri, ~e / E: ns cf vârtej, vârti – vârteșug, prin metateză] 1-3 sn (Reg) Vârtej (1, 3-4). 4 sn (Reg; îlav) În ~ Într-o mișcare de înaintare în spirală. 5 sn (Reg) Învârtire. 6 sn (Reg) Rotire. 7 sn (Reg; ccr; îf vârticuș) Încâlcitură. 8 sn (Reg) Vârtej (13). 9 sn (Reg; îf vârtiguș) Bucată de lemn cu care se răsucește funia sau lanțul trecut peste o sarcină (de fân, de lemn etc.) spre a o strânge. 10 sm (Buc; îf vârticuș) Cusătură ornamentală specifică hainelor țărănești. 11 s (Trs; șîcs ineluș-vârteguș) Jocul de copii „ineluș-învârtecuș” Vz învârtecuș. 12 sa (Mun; Olt) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 13 sa (Mun; Olt) Melodie după care se execută vârtecușul (12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vârteguș sn vz vârtecuș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de gall
- acțiuni
vârteșug sn vz vârtecuș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vârtiguș sn vz vârtecuș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vîrtecuș s.n. (reg.) 1 Vîrtej de apă. Leagănul intrase bine în matca apelor, plutea din ce în ce mai repede, vîrtecușurile îl răsuceau în loc (CAM.). 2 Vîrtej de vînt. 3 Învîrtire, învîrtejire; rotire. • pl. -uri, -e. și vîrticuș s.n. /de la învîrtecuș; cf. vîrtej, vîrti.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
vîrticuș s.n. v. vîrtecuș.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VÎRTECUȘ s. n. v. vîrticuș.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÎRTICUȘ, vîrticușuri, s. n. Bulboană, vîltoare, vîrtej. Și cît de limpede curgea pîrîul... Acolo, la punte... vîrticușul era negru. CAMILAR, N. I 409. – Variantă: vîrtecuș s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vârtecuș n. învârtire continuă. V. ineluș.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vârticuș (rar) s. n., pl. vârticușuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vârticuș s. n., pl. vârticușuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!vârtecuș (rar) s. n., pl. vârtecușuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VÂRTECUȘ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vîrtecuș s. v. BULBOACĂ. BULBOANĂ. OCHI. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
vârticuș, vârticușuri, s.n. – (reg.) Vârtej de vânt (Grad, 2000). – Din (în)vârtecuș (DEX); cf. vârtej, vârti – vârteșug, prin metateză (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vârticuș, vârticușurisubstantiv neutru
-
- Și cît de limpede curgea pîrîul... Acolo, la punte... vîrticușul era negru. CAMILAR, N. I 409. DLRLC
-
etimologie:
- [în]vârtecuș DEX '09