9 definiții pentru vânturătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VÂNTURĂTURĂ, vânturături, s. f. Vânturare; (concr.) ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea semințelor; pleavă. – Vântura + suf. -ătură.
VÂNTURĂTURĂ, vânturături, s. f. Vânturare; (concr.) ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea semințelor; pleavă. – Vântura + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
vânturătură sf [At: KLEIN, D. 452 / Pl: ~ri / E: vântura + -ătură] (Pop) 1 Vânturare (1). 2 (Ccr) Pleavă (rezultată de la vânturarea cerealelor). 3 (Îvr) Rătăcire prin lume (în căutare de aventuri).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÂNTURĂTURĂ ~i f. 1) v. A VâNTURA. 2) Masă de impurități rămasă după vânturare. /a vântura + suf. ~tură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vînturătură s.f. Curățare de impurități a boabelor (de cereale), a semințelor, prin cădere de la mică înălțime, cu ajutorul vîntului sau al unei mașini speciale. ♦ Concr. Ceea ce rămîne (ca impuritate) după vînturarea semințelor; pleavă. • pl. -i. /vîntura + -ătură.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vânturătură s. f., g.-d. art. vânturăturii; pl. vânturături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vânturătură s. f., g.-d. art. vânturăturii; pl. vânturături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vânturătură s. f., g.-d. art. vânturăturii; pl. vânturături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VÂNTURĂTURĂ s. v. pleavă, vânturare, vânturat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vînturătură s. v. PLEAVĂ. VÎNTURARE. VÎNTURAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vânturătură, vânturăturisubstantiv feminin
-
- 1.1. Ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea semințelor. DEX '09 DEX '98sinonime: pleavă
-
etimologie:
- Vântura + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09