opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URBANIZARE, urbanizări, s. f. Acțiunea de a (se) urbaniza și rezultatul ei. – V. urbaniza.

URBANIZARE, urbanizări, s. f. Acțiunea de a (se) urbaniza și rezultatul ei. – V. urbaniza.

urbanizare sf [At: CONTEMP. 1966, nr. 1, 6/3 / Pl: ~zări / E: urbaniza] Ansamblu de lucrări, proiecte prin care o localitate capătă un caracter urban (1), citadin.

URBANIZARE s.f. Acțiunea de a urbaniza și rezultatul ei; citadinizare. ♦ Concentrare a populației unei țări în orașe, creștere a numărului și dezvoltarea acestora; transformare a unor localități rurale în centre cu caracter urban. [< urbaniza].

URBANIZARE ~ări f. 1) v. A URBANIZA și A SE URBANIZA. 2) Proces istoric de creștere a orașelor și a rolului lor în dezvoltarea societății. /v. a (se) urbaniza

URBANIZA, urbanizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta un caracter urban, citadin. – Din fr. urbaniser.

URBANIZA, urbanizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta un caracter urban, citadin. – Din fr. urbaniser.

urbaniza [At: BUL. FIL. III, 186 / Pzi: ~zez / E: fr urbaniser] 1 vt A da un caracter urban (1) Si: a orășeniza. 2 vt A căpăta un caracter urban (1).

URBANIZA, urbanizez, vb. I. Tranz. (Rar) A pune în aplicare principiile urbanistice, pentru a da unei localități aspect de oraș.

URBANIZA vb. I. tr. A da un caracter urban, a citadiniza. ♦ A transforma o localitate după principiile urbanistice. [< fr. urbaniser].

URBANIZA vb. tr., refl. a da, a căpăta un caracter urban, citadin. (< fr. urbaniser)

A URBANIZA ~ez tranz. A face să se urbanizeze; a orășeniza. /<fr. urbaniser

A SE URBANIZA mă ~ez intranz. 1) (despre localități rurale) A căpăta trăsături urbane; a deveni oraș; a se orășeniza. 2) (despre persoane) A-și însuși modul de viață și de comportare al orășenilor; a deveni orășean; a se orășeniza. /<fr. urbaniser

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urbanizare s. f., g.-d. art. urbanizării; pl. urbanizări

urbanizare s. f., g.-d. art. urbanizării; pl. urbanizări

urbanizare s. f., g.-d. art. urbanizării; pl. urbanizări

urbaniza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. urbanizez, 3 urbanizează; conj. prez. 1 sg. să urbanizez, 3 să urbanizeze

urbaniza (a ~) vb., ind. prez. 3 urbanizează

urbaniza vb., ind. prez. 1 sg. urbanizez, 3 sg. și pl. urbanizează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URBANIZARE s. orășenizare, (rar) citadinizare. (~ unei populații.)

URBANIZARE s. orășenizare, (rar) citadinizare. (~ unei populații.)

URBANIZA vb. a (se) orășeniza, (rar) a (se) citadiniza, a (se) târgoveți.

URBANIZA vb. a (se) orășeniza, (rar) a (se) citadiniza, a (se) tîrgoveți.

Intrare: urbanizare
urbanizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urbanizare
  • urbanizarea
plural
  • urbanizări
  • urbanizările
genitiv-dativ singular
  • urbanizări
  • urbanizării
plural
  • urbanizări
  • urbanizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: urbaniza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urbaniza
  • urbanizare
  • urbanizat
  • urbanizatu‑
  • urbanizând
  • urbanizându‑
 singular plural
  • urbanizează
  • urbanizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urbanizez
 (să)
  • urbanizez
  • urbanizam
  • urbanizai
  • urbanizasem
a II-a (tu)
  • urbanizezi
 (să)
  • urbanizezi
  • urbanizai
  • urbanizași
  • urbanizaseși
a III-a (el, ea)
  • urbanizează
 (să)
  • urbanizeze
  • urbaniza
  • urbaniză
  • urbanizase
plural I (noi)
  • urbanizăm
 (să)
  • urbanizăm
  • urbanizam
  • urbanizarăm
  • urbanizaserăm
  • urbanizasem
a II-a (voi)
  • urbanizați
 (să)
  • urbanizați
  • urbanizați
  • urbanizarăți
  • urbanizaserăți
  • urbanizaseți
a III-a (ei, ele)
  • urbanizează
 (să)
  • urbanizeze
  • urbanizau
  • urbanizară
  • urbanizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urbanizare, urbanizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) urbaniza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: citadinizare orășenizare
    • 1.1. Concentrare a populației unei țări în orașe, creștere a numărului și dezvoltarea acestora; transformare a unor localități rurale în centre cu caracter urban. DN
etimologie:
  • vezi urbaniza DEX '09 DEX '98 DN

urbaniza, urbanizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.