universal, ~ă [At: N. COSTIN, LET. II, 66/29 / V: (îvr) ~e ain, ~ii sfp / Pl: ~e sn, ~i, ~e a, ~ii și (asr) ~e sf / E: lat universalis, fr universel cf ger Universalien] 1 sn (Îvr) Act care conține o dispoziție cu caracter obligatoriu Si: ordin, (înv) ucaz. 2 a Care se referă sau care se aplică la totalitatea elementelor care compun o categorie, o clasă etc. Si: general valabil. 3 a Care cuprinde totalitatea obiectelor ce se iau în considerare într-un caz dat. 4 a (Log; îs) Judecată -ă Judecată care afinnă sau neagă un predicat enunțat despre întreaga clasă desemnată de subiectul judecății. 5 a (Fiz; îs) Atracție (sau gravitație) ~ă Proprietate a tuturor corpurilor din univers (2) de a se atrage reciproc. 6 a (Jur; îs) Legatar (sau, înv, erede) ~ Persoană instituită prin testament ca moștenitoare a tuturor bunurilor cuiva. 7 a Care se întinde pe toată suprafața pământului (sau pe o mare parte a lui). 8 a Care privește, interesează totalitatea oamenilor Si: mondial. 9 a Care aparține, care este comun tuturor oamenilor, popoarelor, țărilor (sau majorității lor) Si: mondial. 10 a Care este comun tuturor ființelor, obiectelor dintr-o anumită categorie, dintr-un grup sau marii lor majorități Si: general (2). 11 a (Îs) Vot (sau sufragiu) ~ Drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. 12 a (D. unelte, instrumente, aparate etc.) Care poate fi folosit la mai multe operații, în mai multe situații. 13 sn (Șîs ~ de strung) Mandrină de strung la care strângerea fălcilor este simultană, iar centrarea lor este automată. 14 a (D. oameni) Care posedă cunoștințe din toate domeniile (sau din mai multe) Si: enciclopedic (5), multilateral, omniscient. 15 a (D. facultăți umane, acțiuni etc.) Care cuprinde sau care se referă la toate domeniile, la toate aspectele (sau la mai multe dintre ele) Si: enciclopedic, multilateral, omniscient. 16 a Care se extinde la întregul univers (1, 2) (cuprinzând tot ce există). 17 a Care aparține universului (1, 2) Si: cosmic (1). 18 a Privitor la univers (1, 2) Si: cosmic (2). 19 sfp (Astăzi îf universalii) Denumirea noțiunilor generale în filozofia scolastică. 20 sfp (îs) Disputa (sau cearta) -iilor Dispută în jurul naturii noțiunilor generale, care a detenninat divizarea scolasticii în trei curente: realismul, nominalismul și conceptualismul. 21 sfp (Mai ales îs -ii lingvistice sau -ii ale limbii) Trăsături comune tuturor limbilor.

UNIVERSAL, -Ă, universali, -e, adj. 1. (Adesea prin exagerare) Care se extinde asupra întregii lumi, care cuprinde tot și e comun tuturor; general, obștesc. Pentru prima oară în istoria omenirii dorința universală de pace a devenit o cerere universală de pace, bazată pe credința că pacea universală este posibilă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 358, 1/4. A împăca poporul cu boierii și călugării se silise Iacob Despota: atrăgîndu-și o neîncredere din ambe părțile, el pieri sub loviturile unei coalițiuni universale. HASDEU, I. V. 37. Știința astăzi nu este un mister; tiparul au făcut-o universală. KOGĂLNICEANU, S. 216. ◊ Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. Legatar universal = persoană instituită prin testament ca moștenitoare a tuturor bunurilor cuiva. Spirit universal = persoană care stăpînește cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. În epoca lui Alecsandri... era vremea (și nevoia) spiritelor universale: Alecsandri face politică, scoate reviste, culege literatura populară, e director de teatru, scrie în toate genurile literare în versuri și în proză, se ocupă cu gramatica etc. IBRĂILEANU, SP. CR. 156. ◊ (Adverbial) Desfășurarea revoluției în țara noastră a demonstrat încă o dată că leninismul este o teorie și o tactică universal valabilă. GHEORGHIU-DEJ, R. 26. ◊ (Substantivat, n.) Particularul nu există decît în legătura sa cu universalul. ♦ Care se bucură de mare faimă; vestit, ilustru, celebru. Ceea ce face din Petru cel Mare o figură universală, un om al cărui nume va rămîne și după ce se va stinge amintirea celor mai vestiți împărați, e că despre el se poate spune că a avut geniul uneltelor. BOGZA, M. S. 61. 2. (Despre unelte, instrumente, aparate) Care poate fi folosit la mai multe operații, care este bun pentru mai multe situații. ♦ (Substantivat, n.) Mandrină de strung. Cu o apăsare de buton, mufa fixată în corpul universalului prinde să se învîrtească. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 138, 7/1.

UNIVERSAL, -Ă adj. 1. Care se extinde asupra întregii lumi, care cuprinde tot și este comun tuturor lucrurilor; general. ♦ adv. Universal valabil. 2. (Log.; despre judecăți) Al cărei predicat se referă la întreaga sferă a subiectului. ♦ (Jur.) Legatar universal = moștenitor unic al unei averi disponibile. ♦ Mondial. 3. Care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. 4. (Despre unelte, aparate) Care poate fi folosit la mai multe operații. // s.n. Mandrină de strung. [< fr. universel, it. universale, lat. universalis].

UNIVERSAL, -Ă I. adj. 1. care se extinde la întregul univers, care cuprinde tot ce există. ◊ comun unei totalități cuprinzătoare de entități; general. 2. (log.; despre judecăți) al cărei predicat se referă la întreaga sferă a subiectului. ◊ mondial. 3. care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă. 4. (despre unelte, aparate) care poate fi folosit la mai multe operații. II. s. n. mandrină de strung. (< fr. univesel, lat. universalis)

UNIVERSAL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de univers; propriu universului. Gravitație ~ă. 2) Care caracterizează lumea întreagă; caracteristic pentru întreg globul pământesc. Istorie ~ă. 3) Care are cunoștințe din toate domeniile; cu cultură vastă; enciclopedic. 4) Care se referă la o totalitate de obiecte sau ființe; caracteristic pentru o anumită clasă de obiecte sau ființe. Remediu ~. Principiu ~. 5) (despre mașini, unelte, aparate) Care poate exercita mai multe operații; bun pentru executarea mai multor operații. /<fr. universal, lat. universalis

universal a. 1. care se întinde la tot și pretutindenea: legile universale ale naturei; 2. care îmbrățișează, coprinde tot: Goethe era un spirit universal; 3. care e fapta tuturor, ce provine dela toți: admirațiune universală. ║ n. 1. ceea ce este comun la indivizii din acelaș gen sau din aceeaș specie; 2. pl. se zicea, în filozofia scolastică, de unele idei generale, considerate ca atribute comune tuturor ființelor: genul, specia, diferența, propriul și accidentalul.

*universál, -ă adj. (mlat. universalis). General, care cuprinde tot: remediŭ universal, admirațiune universală. Care știe de toate, care cuprinde toate, enciclopedic: Goethe era un spirit universal. Adv. În mod universal, de toțĭ: savant universal recunoscut.

universale ain vz universal

universalii sfp vz universal

universal adj. m., pl. universali; f. universală, pl. universale

universal adj. m., pl. universali; f. universală, pl. universale

universal adj. m., pl. universali; f. sg. universală, pl. universale

universal.

UNIVERSAL adj. 1. v. mondial. 2. general, obștesc. (Pace ~.) 3. v. vast.

UNIVERSAL adj. 1. mondial. (La scară ~.) 2. general, obștesc. (Pace ~.) 3. cuprinzător, enciclopedic, vast. (Cunoștințe ~; spirit ~.)

Universal ≠ particular

UNIVERSAL, casă americană de producție fondată, în 1912, de către Carl Laemmle. Prima companie independentă care, în 1915, deține un studio important (Universal City). În existența sa aproape centenară și-a cucerit popularitatea prin mari vedete, mari regizori și cultivarea unor genuri de succes: westernul, comedia și științifico-fantasticul.

DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, document internațional adoptat de O.N.U. la 10 dec. 1948. Prevede respectarea drepturilor și libertăților omului și cuprinde o enumerare a acestora. Ziua adoptării declarației se celebrează în fiecare an ca „Ziua drepturilor omului”. PREAMBUL Considerând că recunoaștem demnității inerente tuturor membrilor familiei umane și a drepturilor lor egale și inalienabile constituie fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume, Considerând că ignorarea și disprețuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie și care revoltă conștiința omenirii și că făurirea unei lumi în care ființele umane se vor bucura de libertatea cuvântului și și a convingerilor și vor fi eliberate de teamă și mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspirație a oamenilor, Considerând că este esențial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluție extremă, la revoltă împotriva tiraniei și asuprii, Considerând că este esențial a se încuraja dezvoltarea relațiilor prietenești între națiuni, Considerând că în Carta popoarelor Organizației Națiunilor Unite au proclamat din nou credința lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbați și femei și că au hotărât să favorizeze progresul social și îmbunătățirea condițiilor de viață în cadrul unei libertăți mai mari, Considerând că statele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite respectul universal și efectiv față de drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și respectarea lor universală și efectivă, Considerând că o concepție comună despre aceste drepturi și libertăți este de cea mai mare importanță pentru realizarea deplină a acestui angajament, ADUNAREA GENERALĂ proclamă PREZENTA DECLARAȚIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele și toate națiunile, pentru ca toate persoanele și toate organele societății să se străduiască, având această declarație permanent în minte, ca prin învățătură și educație să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți și să asigure prin măsuri progresive, de ordin național și internațional, recunoașterea și aplicarea lor universală și efectivă, atât în sânul popoarelor statelor membre, cât și al celor din teritoriile aflate sub jurisdicția lor. Articolul 1. Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrare cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității. Articolul 2. Fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate în prezenta declarație fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine națională sau socială, avere, naștere sau orice alte împrejurări. În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau internațional al țării sau al teritoriului de care ține o persoană, fie că această țară sau teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome, sau supuse vreunei limitări de suveranitate. Articolul 3. Orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la securitatea personală. Articolul 4. Nimeni nu va fi ținut în sclavie, nici în servitute; sclavajul și comerțul cu sclavi sunt interzise sub toate formele sale. Articolul 5. Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Articolul 6. Fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică. Articolul 7. Toți oamenii sunt egali în fața legii și au, fără nici o deosebire, dreptul la o egală protecție a legii. Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declarație și împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare. Articolul 8. Orice persoană are dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice naționale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituție sau lege. Articolul 9. Nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar. Articolul 10. Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial care va hotărî fie asupra drepturilor și obligațiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa. Articolul 11. 1. Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată până când vinovăția sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanțiile necesare apărării sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul când au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului internațional sau național. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decât aceea care era aplicabilă în momentul când a fost săvârșit actul cu caracter penal. Articolul 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viața sa personală, în familia sa, în domiciliul sau în corespondența sa, nici al atingeri aduse onoarei și reputației sale. Orice persoană are dreptul la protecția legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. Articolul 13. 1. Orice persoană are dreptul de a circula în mod liber și de a-și alege reședința în interiorul granițelor unui stat. 2. Orice persoană are dreptul de a părăsi orice țară, inclusiv a sa, și de a reveni în țara sa. Articolul 14. 1. În caz de persecuție, orice persoană are dreptul de a căuta azil și de a beneficia de azil în alte țări. 2. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezultă în mod real dintr-o crimă de drept comun sau din acțiuni contrare scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite. Articolul 15. 1. Orice persoană are dreptul la o cetățenie. 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa sau de dreptul de a-și schimba cetățenia. Articolul 16. 1. Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei. 2. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți. 3. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului. Articolul 17. 1. Orice persoană are dreptul la proprietate. atât singură, cât și în asociație cu alții. 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul 18. Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și în mod privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor. Articolul 19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiuni din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele unui stat. Articolul 20. 1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire și de asociere pașnică. 2. Nimeni nu poate fi silit să facă parte din dintr-o asociație. Articolul 21. 1. Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale țării sale, fie direct, fie prin reprezentanți liber aleși. 2. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcțiile publice din țara sa. 3. Voința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vor secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului. Articolul 22. Orice persoană, în calitatea sa de membru al societății, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptățită ca prin efortul național și colaborarea internațională, ținându-se seama de organizarea și resursele fiecărei țări, să obțină realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale. Articolul 23. 1. Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condițiile echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la ocrotirea împotriva șomajului. 2. Toți oamenii, fără nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală. 3. Orice om care muncește are dreptul la o retribuire echitabilă și satisfăcătoare care să-i asigure atât lui, cât și familiei sale, o existență conformă cu demnitatea umană și completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecție socială. 4. Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale. Articolul 24. Orice persoană are dreptul la odihnă și recreație, inclusiv la o limitare rezonabilă a zilei de muncă și la concedii periodice plătite. Articolul 25. 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență; în urma unor împrejurări independente de voința sa. 2. Mama și copilul au dreptul la ajutor și ocrotire deosebite. Toți copiii, fie că sunt născuți în cadrul unei căsătorii sau în afara acesteia, se bucură de aceeași protecție socială. Articolul 26. 1. Orice persoană are dreptul la învățătură. Învățământul trebuie să fie gratuit. cel puțin în ceea ce privește învățământul elementar și general. Învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar învățământul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturor, pe bază de merit. 2. Învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale. El trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța, prietenia între toate popoarele și toate grupurile rasiale sau religioase, precum și dezvoltarea activității Organizației Națiunilor Unite pentru menținerea păcii. 3. Părinții au dreptul de prioritate în alegerea felului de învățământ pentru copiii lor minori. Articolul 27. 1. Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui. 2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale și materiale care decurg din orice lucrare științifică, literară sau artistică al cărei autor este. Articolul 28. Orice persoană are dreptul la o orânduire socială și internațională în care drepturile și libertățile expuse în prezenta declarație pot fi pe deplin înfăptuite. Articolul 29. 1. Orice persoană are îndatoriri față de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă și deplină a personalității sale. 2. În exercitarea drepturilor și libertăților sale, fiecare om nu este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigur cuvenita recunoaștere și respectare a drepturilor și libertăților altora și ca să fie satisfăcute justele cerințe ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică. 3. Aceste drepturi și libertăți nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite. Articolul 30. Nici o dispoziție a prezentei declarații nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate în prezenta declarație.

UNIUNEA POȘTALĂ UNIVERSALĂ v. Organizația Națiunilor Unite.

UNIUNEA POȘTALĂ UNIVERSALĂ (U.P.U.; în engl.: Universal Postal Union – U.P.U.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U. (din 1947), cu sediul la Berna (Elveția), creată în 1874 (își începe activitatea în 1875), în scopul colaborării între administrațiile statelor membre în domeniul serviciilor poștale. U.P.U. are 189 membri (2002), printre care și România (din 1874).

UNIVERSÁLE (UNIVERSÁLII) (< lat.) Proprietate care poate fi predicată despre toți indivizii de un anumit fel (precum „roșul”) sau relație (relația de rudenie, cum ar fi cea de frate, relațiile cauzale, relațiile de spațiu sau timp). Introducerea conceptului în filozofie se atribuie lui Socrate. Chestiunea de ordin metafizic cu privire la u. se referă la natura reală a u., generând așa-numita ceartă (disputa, problema) universaliilor. În Antic., discutată în contradictoriu de Platon și Aristotel, ea devine centrală în Ev. med. când s-au conturat trei poziții principale: realismul (u. există independent de lucrurile particulare); nominalismul (u. nu există independent de lucrurile particulare); conceptualismul (u. există numai în minte). În sec. 20 problema u. a renăscut mai ales în tradiția filozofiei analitice (Frege, Russell, Wittgenstein, Quine). V. realism, nominalism, conceptualism.

Musik ist die wahre allgemeine Menschensprache (germ. „Muzica este adevărata limbă universală”) – maximă a scriitorului german Karl Julius Weber, din lucrarea sa Democritos (cartea VI, cap. 8). E folosită spre a sublinia caracterul internațional al muzicii, singurul grai fără cuvinte pe care-l înțeleg toate popoarele. LIT.