5 definiții pentru ușer
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UȘER, ușeri, s. m. (În evul mediu) Dregător de curte în Moldova, care avea sarcina de a primi solii și de a-i introduce la domn; funcție ocupată de acest dregător. [Var.: ușar s. m.] – Ușă + suf. -er.
UȘER, ușeri, s. m. (Învechit) Dregător în Moldova, avînd sarcina de a primi solii și de a-i introduce la domnul țării. V. portar. Ușerul Amiras înainte de domnia lui Grigore Matei Ghica... nu se cunoștea. IORGA, L. I 468.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ușér m. (d. ușă). Vechĭ. Un boĭer moldovenesc care avea grija să introducă la domn pe oaspețiĭ Turcĭ maĭ însemnațĭ. Azĭ. Ușier (după fr. huissier). Aprod care stă la ușa unuĭ mare funcționar. Servitor care face serviciŭ la cameră și la senat în timpul ședințelor ș. a. V. portar, dorobanț, pedel, planton.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UȘAR s. m. v. ușer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ușer (ist.) s. m., pl. ușeri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
ușer, ușerisubstantiv masculin
- 1. Dregător de curte, care avea sarcina de a primi solii și de a-i introduce la domn; funcție ocupată de acest dregător. DEX '98 DLRLC
- Ușerul Amiras înainte de domnia lui Grigore Matei Ghica... nu se cunoștea. IORGA, L. I 468. DLRLC
-
etimologie:
- Ușă + sufix -er. DEX '98