TRUPIȚĂ, trupițe, s. f. Parte a plugului alcătuită din cormană, brăzdar și plaz și fixată de cadrul plugului prin intermediul bârsei. – Cf. sb. trupica.

trupiță¹ sf [At: LIUBA-IANA, M. 107 / V: (reg) turp~ / Pl: ~țe / E: srb trupica] (Reg) 1 Parte a plugului alcătuită din cormană, brăzdar și plaz¹ și fixată de cadrul plugului prin intermediul bârsei. 2 (Prc) Plaz¹.

trupiță² sf [At: JAHRESBER. VIII, 112 / Pl: ~țe / E: trup + -iță] 1-2 (Pop; rar; șhp) Trupușor (1-2).

TRUPIȚĂ, trupițe, s. f. Parte a plugului alcătuită din cormană, brăzdar și plaz și fixată de cadrul plugului prin intermediul bârsei. – Cf. scr. trupica.

TRUPIȚĂ, trupițe, s. f. Parte a plugului legată de grindei, alcătuită din cormană, brăzdar și plaz. O nevastă frumușea Și eu cu ochii după ea, Mi se frînse trupița, Trupița și fierul lat. ȘEZ. XXI 4.

TRUPIȚĂ ~e f. Parte a plugului formată din cormană, brăzdar și plaz, fixată de cadrul lui cu ajutorul bârsei. /<sb. trupica

trupiță f. cormana plugului împreună cu bârsa și plazul.

trúpiță f., pl. e (d. trup?) Mijlocu pluguluĭ (cormana, plazu și bîrsa).

turpiță sf vz trupiță¹

trupiță s. f., g.-d. art. trupiței; pl. trupițe

trupiță s. f., g.-d. art. trupiței; pl. trupițe

trupiță s. f., g.-d. art. trupiței; pl. trupițe

trupiță

trupiță (-țe), s. f. – Partea centrală a plugului, conținînd plazul și cormana. Sb. trupica (Tiktin; Candrea) sau dim. de la trup, format în interiorul rom. (Scriban).