opțiuni
  • info

9 definiții pentru trucaj

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRUCAJ, trucaje, s. n. Procedeu tehnic folosit în teatru și în cinematografie pentru a crea o iluzie optică sau acustică spectaculoasă. – Din fr. truquage, trucage.

TRUCAJ, trucaje, s. n. Procedeu tehnic folosit în teatru și în cinematografie pentru a crea o iluzie optică sau acustică spectaculoasă. – Din fr. truquage, trucage.

trucaj sn [At: DN2 / Pl: ~e / E: fr truquage, trucage] 1 Procedeu tehnic folosit în teatru și în cinematografie pentru a crea o iluzie optică sau acustică spectaculoasă. 2 (Fot) Falsificare a unor documente, a realității prin folosirea unor tehnici speciale.

TRUCAJ s.n. (Fot.) Falsificare a unor documente, a realității prin folosirea unor tehnici speciale. ♦ (Cinem.) Nume dat, artificiilor folosite în tehnica cinematografică. [< fr. truquage, trucage].

TRUCAJ s. n. falsificare a unor documente, a realității prin folosirea unor tehnici speciale. ◊ artificiu în tehnica cinematografică și teatrală pentru a crea o iluzie optică sau auditivă. (< fr. trucage, truquage)

TRUCAJ ~e n. Procedeu tehnic folosit în teatru și în cinematografie prin care se creează o iluzie optică sau auditivă. /<fr. truquage, trucage

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trucaj s. n., pl. trucaje

trucaj s. n., pl. trucaje

trucaj s. n., pl. trucaje

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRUCAJ s. trucare.

Intrare: trucaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trucaj
  • trucajul
  • trucaju‑
plural
  • trucaje
  • trucajele
genitiv-dativ singular
  • trucaj
  • trucajului
plural
  • trucaje
  • trucajelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trucaj, trucajesubstantiv neutru

  • 1. Procedeu tehnic folosit în teatru și în cinematografie pentru a crea o iluzie optică sau acustică spectaculoasă. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: trucare
  • 2. fotografie Falsificare a unor documente, a realității prin folosirea unor tehnici speciale. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.