TRANSVERSALĂ, transversale, s. f. 1. Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. Cînd să-l întrebe vagonetarul că ce caută, a fugit înapoi pe transversală. DAVIDOGLU, M. 38. 2. (Mat.) Linie dreaptă indefinită care intersectează două sau mai multe linii (laturi ale unui triunghi, paralele etc.).

TRANSVERSALĂ s.f. 1. Dreaptă care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi, poligon sau o curbă. 2. (Mine) Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. [< fr. transversale].

TRANSVERSALĂ ~e f. 1) Galerie orizontală în interiorul unei mine care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. 2) mat. Dreaptă indefinită care taie o figură geometrică (poligon, curbă, suprafață etc.). /<fr. transversal

TRANSVERSAL, -Ă, transversali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp, a unei suprafețe; care taie ceva de-a curmezișul, care trece cruciș peste ceva. ♦ Secțiune transversală = suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui. 2. S. f. (Mat.) Dreaptă care taie o figură dată. 3. S. f. Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece de-a curmezișul direcției stratului. – Din fr. transversal.

transversal, ~ă [At: CAIET, 67^r/26 / V: (îvr) ~nv~, ~av~ / Pl: ~i, ~e / E: fr transversal] 1 a Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp sau a unei suprafețe Si: (înv) transvers (1). 2 a (Îs) Secțiune ~ă Suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui. 3-4 sf, a (Mat) (Dreaptă) care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi ori care taie o figură dată. 5 sf Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece de-a curmezișul direcției stratului Si: (rar) transversă (2).

tranversal, ~ă a vz transversal

traversal, ~ă a vz transversal

TRANSVERSAL, -Ă, transversali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp, a unei suprafețe; care taie ceva de-a curmezișul, care trece cruciș peste ceva. ♦ Secțiune transversală = suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui. 2. S. f. (Mat.) Dreaptă care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi ori care taie o figură dată. 3. S. f. Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece prin roci sterile, de-a curmezișul direcției stratului. – Din fr. transversal.

TRANSVERSAL, -Ă, transversali, -e, adj. Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp; care taie ceva de-a curmezișul, care trece cruciș peste ceva. Văile transversale sînt în general cele mai recomandabile pentru amplasarea construcțiilor de baraje. PROBL. GEOGR. I 98. Au intrat în sala cea mare, cu covoare groase pe jos, cu perdele mărginite jos cu draperii transversale, roșii. CAMIL PETRESCU, O. I 348. ◊ Secțiune transversală = suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui.

TRANSVERSAL, -Ă adj. Care este în direcție perpendiculară pe lungimea unui corp; care taie (ceva) de-a curmezișul; transvers. [< fr. transversal].

TRANSVERSAL, -Ă I. adj. dispus perpendicular pe lungimea unui corp; care taie (ceva) de-a curmezișul. II. s. f. 1. dreaptă care intersectează o figură dată. 2. galerie orizontală în interiorul unei mine care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. (< fr. transversal)

TRANSVERSAL ~ă (~i, ~e) Care traversează sau taie ceva de-a curmezișul. ◊ Secțiune ~ă suprafață care se obține prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea (sau pe înălțimea) lui. [Sil. trans-ver-] /<fr. transversal

transversal a. care trece, care taie de-a curmezișul: linie transversală.

*transversál și transvérs, -ă adj. (fr. transversal, d. lat. transversus [d. trans, dincolo, și versus, întors, învîrtit]; transversarius, transversal. V. invers, traversez). De-a curmezișu, care taĭe pin mijloc: linie transversală. Adv. În mod transversal. – Și tranzv- (fiind-că se cĭocnește s de v).

transversală (desp. trans-ver-) s. f., g.-d. art. transversalei; pl. transversale

transversală s. f., g.-d. art. transversalei; pl. transversale

transversal (desp. trans-ver-) adj. m., pl. transversali; f. transversală, pl. transversale

transversal (trans-ver-) adj. m., pl. transversali; f. transversală, pl. transversale

transversal adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transversali; f. sg. transversală, pl. transversale

transversal

transversal.

TRANSVERSALĂ s. v. secantă.

TRANSVERSAL adv. curmeziș, oblic, pieziș. (Taie ~ suprafața obiectului.)

TRANSVERSAL adv. curmeziș, oblic, pieziș. (Taie ~ suprafața obiectului.)

TRANSVERSAL FLOTANT cablu sau bielă ce înlocuiește legătura rigidă cu chilă în locul inimii la deltaplanele de performanță.