3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÂNDĂVIT s. n. Trândăvie. – V. trândăvi.

trândăvit2, ~ă a [At: MARCOVICI, C. 23/4 / Pl: ~iți, ~e / E: trândăvi] 1-2 (Pop; d. oameni) Trândav2 (2, 4). 3 (Mol; d. pâine) Trândav2 (8).

trândăvit1 sn [At: PAS, Z. I, 267 / Pl: (nob) ~uri / E: trândăvi] (Pop; rar) 1 Trândăvire (1). 2 Trândăvie.

TRÂNDĂVIT s. n. (Rar) Trândăvie. – V. trândăvi.

TRÂNDĂVI, trândăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav.

TRÂNDĂVI, trândăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav.

trândăvi vi [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~dovi, ~ntă~ / Pzi: ~vesc / E: trândav2] (Pop) A trăi în trândăvie Si: a lenevi.

TRÎNDĂVI, trîndăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trîndăvie, a-și trece vremea nelucrînd nimic; a lenevi. Parcă n-ai fi stat toată ziua să trîndăvești. DUMITRIU, N. 38. N-aș vrea să trîndăvesc sau să am o slujbă care să nu prezinte nici un interes. DEMETRIUS, C. 47. Avea și el un frate care mai mult trîndăvea decît muncea. PAS, Z. I 100.

TRÎNDĂVIT2, -Ă, trîndăviți, -te, adj. (Rar) Trîndav, leneș, moleșit. Întîlnindu-te, mi-am zis: Acest haiduc o să-ntreacă trîndăvita boierime. HASDEU, R. V. 123.

TRÎNDĂVIT1 s. n. (Rar) Trîndăvire, trîndăvie. Te mai oprea temerea că mama și tata au să creadă că nu vrei să muncești, că te-ai învățat cu trindăvitul. PAS, Z. I 267.

TRÎNDĂVIT2, -Ă, trîndăviți, -te, adj. (Rar) Trîndav, leneș, moleșit. – V. trîndăvi.

A TRÂNDĂVI ~esc intranz. A-și petrece vremea lenevind; a lenevi; a lenoși. /Din trândav

trîndăvésc v. tr. Fac trîndav. V. intr. Trăĭesc în trîndăvie. V. refl. Mă fac trîndav. – În Cov. trînt-. V. lenevesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trândăvi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvesc, 3 sg. trândăvește, imperf. 1 trândăveam; conj. prez. 1 sg. să trândăvesc, 3 să trândăvească

trândăvi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvesc, imperf. 3 sg. trândăvea; conj. prez. 3 să trândăvească

trândăvi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvesc, imperf. 3 sg. trândăvea; conj. prez. 3 sg. și pl. trândăvească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRÂNDĂVIT s. v. indolență, lene, lenevie, puturoșenie, trândăveală, trândăvie.

TRÎNDĂVI vb. a lenevi, (rar și fam.) a tîndăli, (rar) a tolăni, a trîntori, (reg.) a migăli, a milcoși, a putori, a zăcări, (prin Ban.) a modoși, (fig.) a cloci. (Toată ziua ~.)

trîndăvit s. v. INDOLENȚĂ. LENE. LENEVIE. PUTUROȘENIE. TRÎNDĂVEALĂ. TRÎNDĂVIE.

A trândăvi ≠ a lucra, a munci, a se trudi

Intrare: trândăvit (adj.)
trândăvit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trândăvit
  • trândăvitul
  • trândăvitu‑
  • trândăvi
  • trândăvita
plural
  • trândăviți
  • trândăviții
  • trândăvite
  • trândăvitele
genitiv-dativ singular
  • trândăvit
  • trândăvitului
  • trândăvite
  • trândăvitei
plural
  • trândăviți
  • trândăviților
  • trândăvite
  • trândăvitelor
vocativ singular
plural
Intrare: trândăvit (s.n.)
trândăvit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trândăvit
  • trândăvitul
  • trândăvitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • trândăvit
  • trândăvitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trândăvi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trândăvi
  • trândăvire
  • trândăvit
  • trândăvitu‑
  • trândăvind
  • trândăvindu‑
singular plural
  • trândăvește
  • trândăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trândăvesc
(să)
  • trândăvesc
  • trândăveam
  • trândăvii
  • trândăvisem
a II-a (tu)
  • trândăvești
(să)
  • trândăvești
  • trândăveai
  • trândăviși
  • trândăviseși
a III-a (el, ea)
  • trândăvește
(să)
  • trândăvească
  • trândăvea
  • trândăvi
  • trândăvise
plural I (noi)
  • trândăvim
(să)
  • trândăvim
  • trândăveam
  • trândăvirăm
  • trândăviserăm
  • trândăvisem
a II-a (voi)
  • trândăviți
(să)
  • trândăviți
  • trândăveați
  • trândăvirăți
  • trândăviserăți
  • trândăviseți
a III-a (ei, ele)
  • trândăvesc
(să)
  • trândăvească
  • trândăveau
  • trândăvi
  • trândăviseră
trândovi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trântăvi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trândăvit, trândăviadjectiv

  • 1. rar Leneș, moleșit, trândav. DLRLC
    • format_quote Întîlnindu-te, mi-am zis: Acest haiduc o să-ntreacă trîndăvita boierime. HASDEU, R. V. 123. DLRLC
etimologie:
  • vezi trândăvi DLRM

trândăvitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi trândăvi DEX '98 DEX '09

trândăvi, trândăvescverb

  • 1. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Parcă n-ai fi stat toată ziua să trîndăvești. DUMITRIU, N. 38. DLRLC
    • format_quote N-aș vrea să trîndăvesc sau să am o slujbă care să nu prezinte nici un interes. DEMETRIUS, C. 47. DLRLC
    • format_quote Avea și el un frate care mai mult trîndăvea decît muncea. PAS, Z. I 100. DLRLC
etimologie:
  • trândav DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.