opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOPONOMASTICĂ s. f. Toponimie (2). – Din fr. toponomastique, germ. Toponomastik.

TOPONOMASTICĂ s. f. Toponimie (2). – Din fr. toponomastique, germ. Toponomastik.

toponomastică sf [At: CL 1957, 251 / Pl: (1) ~ici / E: fr toponomastique, ger Toponomastik] 1-2 Toponimie (1-2).

TOPONOMASTICĂ s.f. Toponimie (2). [Gen. -cii. / cf. fr. toponomastique, germ. Toponomastik].

TOPONOMASTICĂ f. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul toponimelor; toponimie. /<fr. toponomastique, germ. Toponomastik

TOPONOMASTIC, -Ă I. adj. referitor la toponomastică. II. s. f. toponimie (2). (< fr. toponomastique, /II/ germ. Toponomastik)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

toponomastică (desp. to-po-/top-o-) s. f., g.-d. art. toponomasticii

!toponomastică (to-po-/top-o-) s. f., g.-d. art. toponomasticii

toponomastică s. f. (sil. mf. top-), g.-d. art. toponomasticii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOPONOMASTICĂ s. v. toponimie.

TOPONOMASTICĂ s. toponimie.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TOPONOMASTICĂ s. f. (cf. fr. toponomastique, germ. Toponomastik): v. toponimie.

Intrare: toponomastică
  • silabație: to-po-, top-o- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toponomastică
  • toponomastica
plural — —
genitiv-dativ singular
  • toponomastici
  • toponomasticii
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: toponomastic
toponomastic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toponomastic
  • toponomasticul
  • toponomasticu‑
  • toponomastică
  • toponomastica
plural
  • toponomastici
  • toponomasticii
  • toponomastice
  • toponomasticele
genitiv-dativ singular
  • toponomastic
  • toponomasticului
  • toponomastice
  • toponomasticei
plural
  • toponomastici
  • toponomasticilor
  • toponomastice
  • toponomasticelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

toponomasticăsubstantiv feminin

etimologie:

toponomastic, toponomasticăadjectiv

  • 1. Referitor la toponomastică. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.