2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERAPEUT, -Ă, terapeuți, -te, s. m. și f. Medic specialist în terapeutică. [Pr.: -pe-ut] – Din fr. thérapeute.

terapeut, ~ă smf [At: DN3 / P: ~pe-ut / Pl: ~uți, ~e / E: fr thérapeute] Medic specialist în terapeutică (1) Si: (îvr) terapeutist.

TERAPEUT, terapeuți, s. m. Medic specialist în terapeutică. [Pr.: -pe-ut] – Din fr. thérapeute.

TERAPEUT s.m. Medic specialist în terapeutică. [Pron. -pe-ut. / < fr. thérapeute].

-TERAPEUT3, -TERAPIE elem. „tratament, îngrijire”. (< fr. -thérapeute, -thérapie, cf. gr. therapeia)

TERAPEUT1 s. m. medic specialist în terapeutică. (< fr. térapeute)

TERAPEUT2 s. m. (ant.) nume dat călugărilor evrei din Egipt, care se pare că se trăgeau din esenieni. (< fr. thérapeute)

TERAPEUT ~ți m. Medic specializat în terapeutică. /<fr. thérapeute

TERAPIE s.f. (Med.) Metodă folosită pentru vindecarea unei boli; terapeutică. ♦ Îngrijire medicală; tratament. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „tratament”, „îngrijire medicală”, „medicație”. [< fr. thérapie, cf. gr. therapeia].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

terapeut s. m., pl. terapeuți

terapeut s. m. (sil. -pe-ut), pl. terapeuți

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-TERAPIE „tratament, medicație, vindecare”. ◊ gr. therapeia „tratament, vindecare” > fr. -thérapie, germ. id., it., -terapia, engl. -therapy > rom. -terapie.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

terapeut, terapeuți s. m. Ascet iudaic din Egipt, care trăia prin câmpii în chilii singuratice, departe de locurile populate și care ducea o viață pur contemplativă; anahoret evreu din Egipt. – Din fr. thérapeute.

Intrare: terapeut
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terapeut
  • terapeutul
  • terapeutu‑
plural
  • terapeuți
  • terapeuții
genitiv-dativ singular
  • terapeut
  • terapeutului
plural
  • terapeuți
  • terapeuților
vocativ singular
  • terapeutule
  • terapeute
plural
  • terapeuților
Intrare: terapie (suf.)
terapie2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • terapie
terapeut2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • terapeut
  • terapeu
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

terapeut, terapeuțisubstantiv masculin
terapeu, terapeutesubstantiv feminin

  • 1. Medic specialist în terapeutică. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: terapeutist
  • 2. în Antichitate Nume dat călugărilor evrei din Egipt, care se pare că se trăgeau din esenieni. MDN '00
etimologie:

terapieelement de compunere, sufix

  • 1. Element secund de compunere savantă cu semnificația „tratament”, „îngrijire medicală”, „medicație”. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.