2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TELEOBSERVARE, teleobservări, s. f. Acțiunea de a teleobserva. [Pr.: -le-ob-] – V. teleobserva.

TELEOBSERVARE, teleobservări, s. f. Acțiunea de a teleobserva. [Pr.: -le-ob-] – V. teleobserva.

teleobservare [At: DEX / P: ~le-o~ / Pl: ~vări / E: teleobserva] Observare de la distanță cu mijloace speciale.

TELEOBSERVA, teleobserv, vb. I. Tranz. A observa de la distanță cu mijloace speciale. [Pr.: -le-ob-] – Tele- + observa.

TELEOBSERVA, teleobserv, vb. I. Tranz. A observa de la distanță cu mijloace speciale. [Pr.: -le-ob-] – Tele- + observa.

teleobserva vt [At: DEX-S / P: ~le-o~ / Pzi: ~serv / E: tele- + observa] A observa de la distanță cu mijloace speciale.

teleobserva vb. I A observa cu atenție emisiunile de televiziune ◊ „Cineva, nicăieri nu s-a specificat cine anume (sau oare teleobservatorul n-a teleobservat cu atenția cuvenită?), a scris în sfârșit o partitură, și nu o partitură «în general», ci o partitură pentru un anumit actor.” Cont. 9 III 79 p. 8 (din tele-1 + observa; DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

teleobservare s. f., g.-d. art. teleobservării

teleobserva vb., ind. prez. 1 sg. teleobserv, 3 sg. și pl. teleobservă

Intrare: teleobservare
teleobservare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teleobservare
  • teleobservarea
plural
  • teleobservări
  • teleobservările
genitiv-dativ singular
  • teleobservări
  • teleobservării
plural
  • teleobservări
  • teleobservărilor
vocativ singular
plural
Intrare: teleobserva
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • teleobserva
  • teleobservare
  • teleobservat
  • teleobservatu‑
  • teleobservând
  • teleobservându‑
singular plural
  • teleobservă
  • teleobservați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • teleobserv
(să)
  • teleobserv
  • teleobservam
  • teleobservai
  • teleobservasem
a II-a (tu)
  • teleobservi
(să)
  • teleobservi
  • teleobservai
  • teleobservași
  • teleobservaseși
a III-a (el, ea)
  • teleobservă
(să)
  • teleobserve
  • teleobserva
  • teleobservă
  • teleobservase
plural I (noi)
  • teleobservăm
(să)
  • teleobservăm
  • teleobservam
  • teleobservarăm
  • teleobservaserăm
  • teleobservasem
a II-a (voi)
  • teleobservați
(să)
  • teleobservați
  • teleobservați
  • teleobservarăți
  • teleobservaserăți
  • teleobservaseți
a III-a (ei, ele)
  • teleobservă
(să)
  • teleobserve
  • teleobservau
  • teleobserva
  • teleobservaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

teleobservare, teleobservărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a teleobserva. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi teleobserva DEX '98 DEX '09

teleobserva, teleobservverb

  • 1. A observa de la distanță cu mijloace speciale. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Tele- + observa DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.