opțiuni
  • info

2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TELECOMANDĂ, telecomenzi, s. f. 1. Transmiterea unei comenzi la distanță prin mijloace de telecomunicație; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. 2. Dispozitiv prin care se transmit comenzi unor aparate. – Din fr. télécommande.

telecomandă sf [At: DL / Pl: ~menzi / E: fr télécommande] 1 Transmitere la distanță a unei comenzi prin mijloace de telecomunicație. 2 Totalitatea mijloacelor tehnice prin care se efectuează o telecomandă (1).

TELECOMANDĂ, telecomenzi, s. f. Transmiterea unei comenzi la distanță prin mijloace de telecomunicație; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. – Din fr. télécommande.

TELECOMANDĂ, telecomenzi, s. f. Transmiterea unor comenzi la distanță; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere.

TELECOMANDĂ, telecomenzi, s. f. Transmiterea unei comenzi la distanță; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. – Fr. télécommande.

TELECOMANDĂ s.f. (Tehn.) Transmiterea la distanță a unei comenzi; ansamblul mijloacelor care permit o astfel de transmitere. [Cf. fr. télécommande].

TELECOMANDĂ s. f. acționarea de la distanță a unor instalații; ansamblul mijloacelor folosite. (< fr. télécommande)

telecomandă s. f. Mic instrument care transmite de la distanță comenzi pentru aparatul TV, sistemele auto antifurt etc. ◊ „[Vând televizor] color Philips, telecomandă, diagonala 37, rack Siemens [...]” R.l. 19 X 91 p. 7. ◊ „[Vând] televizoare color, cu telecomandă.” R.l. 29 VII 93 p. 13. ◊ „[...] s-au născut în case în care telecomanda și zapping-ul între zeci de programe TV se făcea curent. Lipsa de interes a unei emisiuni era imediat amendată prin comutarea pe un alt canal.” D. 134/95 p. 14; v. și R.l. 10 IX 92 p. 6; v. și minitelecomandă (din it. telecomanda, fr. [boîte de] télécomande; DPN 1982; DN – alte sensuri, DEX, DN3)

TELECOMANDĂ ~enzi f. Comandă la distanță, transmisă cu ajutorul mijloacelor de telecomunicație. /<fr. télécommande

TELECOMANDA, telecomand, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.

TELECOMANDA, telecomand, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.

telecomanda vt [At: DEX / Pzi: ~mand / E: fr télécommander] A transmite o comandă la distanță prin intermediul unui dispozitiv electronic Si: a teledirija.

TELECOMANDA vb. I. tr. (Tehn.) A transmite la distanță o comandă; a teledirija. [Cf. fr. télécommander].

TELECOMANDA vb. tr. a transmite la distanță o comandă; a teledirija. (< fr. télécomander)

A TELECOMANDA telecomand tranz. (nave, rachete, proiectile etc.) A comanda de la distanță (prin mijloace de telecomunicație); a teledirija; a teleghida. /<fr. télécommander

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

telecomandă s. f., g.-d. art. telecomenzii; pl. telecomenzi

telecomandă s. f., g.-d. art. telecomenzii; pl. telecomenzi

telecomandă s. f. comandă

telecomanda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. telecomand, 2 sg. telecomanzi, 3 telecomandă; conj. prez. 1 sg. să telecomand, 3 să telecomande

telecomanda (a ~) vb., ind. prez. 3 telecomandă

telecomanda vb., ind. prez. 1 sg. telecomand, 3 sg. și pl. telecomandă

Intrare: telecomandă
telecomandă substantiv feminin
substantiv feminin (F67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • telecomandă
  • telecomanda
plural
  • telecomenzi
  • telecomenzile
genitiv-dativ singular
  • telecomenzi
  • telecomenzii
plural
  • telecomenzi
  • telecomenzilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: telecomanda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • telecomanda
  • telecomandare
  • telecomandat
  • telecomandatu‑
  • telecomandând
  • telecomandându‑
 singular plural
  • telecomandă
  • telecomandați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • telecomand
 (să)
  • telecomand
  • telecomandam
  • telecomandai
  • telecomandasem
a II-a (tu)
  • telecomanzi
 (să)
  • telecomanzi
  • telecomandai
  • telecomandași
  • telecomandaseși
a III-a (el, ea)
  • telecomandă
 (să)
  • telecomande
  • telecomanda
  • telecomandă
  • telecomandase
plural I (noi)
  • telecomandăm
 (să)
  • telecomandăm
  • telecomandam
  • telecomandarăm
  • telecomandaserăm
  • telecomandasem
a II-a (voi)
  • telecomandați
 (să)
  • telecomandați
  • telecomandați
  • telecomandarăți
  • telecomandaserăți
  • telecomandaseți
a III-a (ei, ele)
  • telecomandă
 (să)
  • telecomande
  • telecomandau
  • telecomandară
  • telecomandaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

telecomandă, telecomenzisubstantiv feminin

  • 1. Transmiterea unei comenzi la distanță prin mijloace de telecomunicație; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Dispozitiv prin care se transmit comenzi unor aparate. DEX '09
etimologie:

telecomanda, telecomandverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.