opțiuni
  • info

6 definiții pentru tăblăci

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂBLĂCI, tăblăcesc, vb. IV. Tranz. A da flexibilitate și lustru pieii argăsite, întinzând-o în toate direcțiile. – Et. nec.

TĂBLĂCI, tăblăcesc, vb. IV. Tranz. A da flexibilitate și lustru pieii argăsite, întinzând-o în toate direcțiile. – Et. nec.

tăblăci vt [At: DL / Pzi: ~ăcesc / E: tablă1] A da flexibilitate și lustra pieii argăsite, întinzând-o în toate direcțiile.

TĂBLĂCI, tăblăcesc, vb. IV. Tranz. A trage, a întinde în toate direcțiile pielea scoasă din argăseală, pentru a-i da flexibilitate. (Refl. pas.) După aceea pielea se trage, se tăblăcește cu cotul în lat și în lung. I. IONESCU, M. 699.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tăblăci (a ~) (desp. tă-blă-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăblăcesc, 3 sg. tăblăcește, imperf. 1 tăblăceam; conj. prez. 1 sg. să tăblăcesc, 3 să tăblăcească

tăblăci (a ~) (tă-blă-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăblăcesc, imperf. 3 sg. tăblăcea; conj. prez. 3 să tăblăcească

tăblăci vb. (sil. -blă-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăblăcesc, imperf. 3 sg. tăblăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. tăblăcească

Intrare: tăblăci
  • silabație: tă-blă-ci info
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăblăci
  • tăblăcire
  • tăblăcit
  • tăblăcitu‑
  • tăblăcind
  • tăblăcindu‑
 singular plural
  • tăblăcește
  • tăblăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tăblăcesc
 (să)
  • tăblăcesc
  • tăblăceam
  • tăblăcii
  • tăblăcisem
a II-a (tu)
  • tăblăcești
 (să)
  • tăblăcești
  • tăblăceai
  • tăblăciși
  • tăblăciseși
a III-a (el, ea)
  • tăblăcește
 (să)
  • tăblăcească
  • tăblăcea
  • tăblăci
  • tăblăcise
plural I (noi)
  • tăblăcim
 (să)
  • tăblăcim
  • tăblăceam
  • tăblăcirăm
  • tăblăciserăm
  • tăblăcisem
a II-a (voi)
  • tăblăciți
 (să)
  • tăblăciți
  • tăblăceați
  • tăblăcirăți
  • tăblăciserăți
  • tăblăciseți
a III-a (ei, ele)
  • tăblăcesc
 (să)
  • tăblăcească
  • tăblăceau
  • tăblăciră
  • tăblăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăblăci, tăblăcescverb

  • 1. A da flexibilitate și lustru pieii argăsite, întinzând-o în toate direcțiile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv După aceea pielea se trage, se tăblăcește cu cotul în lat și în lung. I. IONESCU, M. 699. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.