2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

subsemnare sf [At: DDRF / Pl: (rar) ~nări / E: subsemna] 1 Semnare (3). 2 Scriere (1). 3 Acordare a unei importanțe secundare în raport cu altceva. 4 Trecere pe planul al doilea (în favoarea a altceva).

SUBSEMNA, subsemnez, vb. I. Tranz. (Rar) A subscrie. – Sub1- + semna (după fr. soussigner).

SUBSEMNA, subsemnez, vb. I. Tranz. (Rar) A subscrie. – Sub1- + semna (după fr. soussigner).

subsemna vt [At: BARIȚIU, P. A. II, 27 / V: (înv) ~signa / Pzi: ~nez, (îvr) subsemn / E: sub1- + semna cf fr soussigner] 1 (Asr; fșa) A semna (11). 2 (Rar) A scrie (1). 3 (Rar) A acorda importanță secundară în raport cu altceva. 4 (Rar) A trece pe planul al doilea (în favoarea a altceva). corectat(ă)

SUBSEMNA, subsemnez, vb. I. Tranz. (Rar) A subscrie, a semna. Era să subsemneze: «Un mizerabil!». Dar se răzgîndi și subsemnă: Cu cea mai desăvîrșită afecțiune, Andrei. Lipi frumușel și cu îngrijire plicul, scrise adresa. HOGAȘ, DR. 238. Își subsemna numele. HASDEU, I. V. 31.

SUBSEMNA vb. I. tr. (Liv.) A subscrie, a semna. [< sub- + semna, după fr. soussigner].

SUBSEMNA vb. tr. a subscrie, a semna. (după fr. soussigner)

* subsemnéz v. tr. (sub- și semnez). Iscălesc, subscriŭ: a subsemna o hîrtie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subsemna (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. subsemnez, 3 subsemnea; conj. prez. 1 sg. să subsemnez, 3 să subsemneze

subsemna (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 subsemnea

subsemna vb., ind. prez. 1 sg. subsemnez, 3 sg. și pl. subsemnea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUBSEMNARE s. v. iscălire, iscălit, semnare, subscriere.

subsemnare s. v. ISCĂLIRE. ISCĂLIT. SEMNARE. SUBSCRIERE.

SUBSEMNA vb. v. iscăli, semna, subscrie.

subsemna vb. v. ISCĂLI. SEMNA. SUBSCRIE.

Intrare: subsemnare
subsemnare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subsemnare
  • subsemnarea
plural
  • subsemnări
  • subsemnările
genitiv-dativ singular
  • subsemnări
  • subsemnării
plural
  • subsemnări
  • subsemnărilor
vocativ singular
plural
Intrare: subsemna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • subsemna
  • subsemnare
  • subsemnat
  • subsemnatu‑
  • subsemnând
  • subsemnându‑
singular plural
  • subsemnea
  • subsemnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • subsemnez
(să)
  • subsemnez
  • subsemnam
  • subsemnai
  • subsemnasem
a II-a (tu)
  • subsemnezi
(să)
  • subsemnezi
  • subsemnai
  • subsemnași
  • subsemnaseși
a III-a (el, ea)
  • subsemnea
(să)
  • subsemneze
  • subsemna
  • subsemnă
  • subsemnase
plural I (noi)
  • subsemnăm
(să)
  • subsemnăm
  • subsemnam
  • subsemnarăm
  • subsemnaserăm
  • subsemnasem
a II-a (voi)
  • subsemnați
(să)
  • subsemnați
  • subsemnați
  • subsemnarăți
  • subsemnaserăți
  • subsemnaseți
a III-a (ei, ele)
  • subsemnea
(să)
  • subsemneze
  • subsemnau
  • subsemna
  • subsemnaseră
subsigna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subsemnare, subsemnărisubstantiv feminin

subsemna, subsemnezverb

  • 1. rar Iscăli, semna, subscrie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Era să subsemneze: «Un mizerabil!». Dar se răzgîndi și subsemnă: Cu cea mai desăvîrșită afecțiune, Andrei. Lipi frumușel și cu îngrijire plicul, scrise adresa. HOGAȘ, DR. 238. DLRLC
    • format_quote Își subsemna numele. HASDEU, I. V. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.