12 definiții pentru studentă
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STUDENT, -Ă, studenți, -te, s. m. și f. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățământ superior. – Din it. studente, germ. Student, lat. studens, -ntis.
STUDENT, -Ă, studenți, -te, s. m. și f. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățământ superior. – Din it. studente, germ. Student, lat. studens, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
student, ~ă [At: EUSTRATIEVICI, I. 47/18 / V: (rar) ~dinte, (înv) ~dint, șt~, (reg) ~dient, ștudie~ / Pl: ~nți, ~e / E: it studente, ger Student] 1 smf Persoană care urmează cursurile unei universități, ale unui institut de învățământ superior sau, astăzi rar, ale unei școli superioare. 2 smf (Gmî) Elev al unei școli medii. 3 a (Reg; d. oameni) Priceput. 4 a Învățat. 5 a Deștept (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDENT, -Ă, studenți, -te, s. m. și f. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățămînt superior. În discuțiile lor, studenta ținea piept cu încăpățînare și eroism. C. PETRESCU, Î. I 21. Și-a reluat camera în care a stat cînd era student, la mătușă-sa Măriuca. REBREANU, R. I 249. Eu am trecut în clasa a patra, iară Budulea Taichii s-a făcut student. SLAVICI, O. I 87. – Variantă: (Transilv.) ștudent, -ă s. m. și f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘTUDENT, -Ă s. m. și f. v. student.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STUDENT, -Ă s.m. și f. Cel care urmează cursurile unei facultăți sau ale unui institut de învățămînt superior. [< germ. Student, cf. it. studente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUDENT, -Ă s. m. f. cel care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior. (< germ. Student, it. studente, lat. studens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
STUDENT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care își face studiile într-o instituție de învățământ superior. /<it. studente, germ. Student, lat. studens, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*studént, -ă s. (lat. studens, fr. étudiant). Elev de universitate. V. diac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
studentă s. f., g.-d. art. studentei; pl. studente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
studentă s. f., g.-d. art. studentei; pl. studente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
studentă s. f., pl. studente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
student.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
student, studențisubstantiv masculin studentă, studentesubstantiv feminin
- 1. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățământ superior. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- În discuțiile lor, studenta ținea piept cu încăpățînare și eroism. C. PETRESCU, Î. I 21. DLRLC
- Și-a reluat camera în care a stat cînd era student, la mătușă-sa Măriuca. REBREANU, R. I 249. DLRLC
- Eu am trecut în clasa a patra, iară Budulea Taichii s-a făcut student. SLAVICI, O. I 87. DLRLC
-
etimologie:
- studente DEX '09 DEX '98 DN
- Student DEX '09 DEX '98 DN
- studens, -ntis DEX '09 DEX '98 MDN '00