SANTAL, santali, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori tropicali, având, după varietăți, lemnul alb, dens și mirositor sau brun-roșiatic și fără miros, cu frunze mari și cu flori grupate în ciorchini (Santalum); arbore aparținând uneia dintre aceste specii. ◊ Ulei de santal = esență extrasă prin distilare din lemnul și din rădăcina varietății albe de santal, folosită în medicină și în parfumerie. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus, folosit în tâmplăria de lux sau la extragerea unui ulei.. [Var.: sandal s. m.] – Din fr. santal.

santal [At: LEON ASACHI, B. 25/29 / V: (înv) ~oz, ~ndal, (îvr) ~ndalis s, (nob) ~ndol sm / Pl: ~uri sn, ~i sm / E: fr santal, ngr σάνταλον, tc sandal] 1 sm Nume dat mai multor varietăți de arbori exotici tropicali, puțin înalți, cu frunze mari, opuse și cu flori dispuse în raceme. 2 sn Colorant (roșu sau galben) extras din lemnul de santal (1). 3 sn Esență extrasă (prin distilare) din lemnul (și din rădăcina varietății albe) de santal (1), folosită în medicină și în parfumerie. 4 sn Lemnul santalului (1), de culoare albă sau brună-roșiatică, dens și parfumat, folosit mai ales în tâmplăria de lux și la extragerea santalului (2).

SANTAL, santali, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori tropicali, având, după varietăți, lemnul alb, dens și mirositor sau brun-roșiatic și fără miros, cu frunze mari și cu flori grupate în ciorchini (Santalum); arbore aparținând uneia dintre aceste specii. ♦ Ulei de santal = esență extrasă prin distilare din lemnul și din rădăcina varietății albe de santal, folosită în medicină și în parfumerie. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus, folosit în tâmplăria de lux sau la extragerea unui ulei. [Var.: sandal s. m. ] – Din fr. santal.

SANTAL, santali, s. m. (Și în forma sandal) Arbore originar din Extremul Orient, avînd, după varietăți, lemnul alb, dens și aromatic sau brun-roșiatic și fără miros (Santalum). A fost cîndva un neguțător... care a aflat prin oameni pribegi cum că în cetatea Basora, la malul mării, are preț mare lemnul de santal. SADOVEANU, D. P. 149. ◊ Ulei de santal = esență extrasă prin distilare din lemnul și rădăcina varietății albe de santal, și întrebuințată în medicină și în parfumerie. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus, folosit în tîmplăria de lux. Pune pe măsuța de santal din stînga lui o listă. CAMIL PETRESCU, O. II 321. În lădițe de sandal, Floarea tainică de lotus întristat se vestejește. MACEDONSKI, O. I 104. Iat-o joncă aurită pe albastrul apei line, Cu vîntreli de rogojină și cu vîsle de sandal. ALECSANDRI, P. III 84. – Variantă: sandal s. m.

SANTAL s.m. Arbore originar din India, cu lemnul dens și mirositor, din care se extrage o esență întrebuințată în medicină și în parfumerie. ♦ Lemnul acestui arbore, din care se fac mobile de lux. ♦ Colorant vegetal de culoare roșie sau galbenă, care se extrage din lemnul arborelui descris mai sus. [Var. sandal s.n. / < fr. santal, cf. lat. med. sandalum, ar. sandal].

SANTAL s. m. arbore tropical cu flori dispuse în racem și cu lemn alb sau brun-roșiatic, dens și mirositor, din care se extrage un ulei folosit în parfumerie și farmacie. ◊ lemnul acestui arbore, din care se fac mobile de lux. (< fr. santal)

SANTAL ~i m. 1) Arbore exotic cu lemnul dens, folosit pentru extragerea unor esențe aromate și la fabricarea mobilei de lux. ◊ Ulei de ~ esență extrasă din lemnul și rădăcinile acestui arbore și utilizată în medicină și în parfumerie. 2) Lemnul acestui arbore. /<fr. santal, ngr. sántalon, turc. sandal

* santál m., pl. ĭ ca copac, și n., pl. urĭ ca marfă (vgr. sántalon, de unde și mlat. sándalum și fr. santal și vechĭ sandal. V. sandal 2). Un fel de copac din Asia și Africa al căruĭ lemn mirositor e căutat în industrie și din care se scoate o esență întrebuințată ca medicament.

sandal⁴ sn, sm vz santal

sandalis s vz santal

sandol sm vz santal

santaloz sm vz santal

SANDAL s.n. v. santal.

sandal n. 1. arbore din India cu lemnul mirositor: vâsle de sandal AL.; 2. un fel de luntre lungă (în cântecele populare): șepte bolozale și șepte sandale POP. [Turc. SANDAL].

2) sandál m., pl. lĭ ca copac, și n., pl. urĭ, ca marfă (ngr. sandalon [scris sant-], vgr. santalon, santal). V. santal.

santal s. m., (arbori) pl. santali

!santal s. m., (arbori) pl. santali

santal (arbore) s. m., pl. santali

sandal (sandali), s. m. – Arbore tropical (Santalum album). Tc. sandal, cf. ngr. σάνταλον.