3 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SALARIAT, -Ă, salariați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. s. m. și f. (Persoană fizică) care încheie un contract de muncă individual cu o persoană fizică sau juridică și se obligă să presteze munca în schimbul unui salariu. 2. Adj. (Despre muncă) Care este plătit cu un salariu. [Pr.: -ri-at] – V. salaria. Cf. fr. salarié.

salariat, ~ă [At: PLR I, 57 / P: ~ați, ~e / E: salaria, cf fr salarié] 1-2 smf, a (Persoană) care, în schimbul unei munci depuse (ca angajat permanent), primește un salariu (1) Si: (pfm) lefegiu, simbriaș. 3 a (D. muncă, funcții etc.) Care este plătit cu un (anumit) salariu (1).

SALARIAT, -Ă, salariați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care, în schimbul muncii prestate, primește un salariu. 2. Adj. (Despre muncă) Care este plătit cu un salariu. [Pr.: -ri-at] – V. salaria. Cf. fr. salarié.

SALARIAT, -Ă, salariați, -te, adj. (Despre persoane) Care primește un salariu; (despre muncă) care este plătită cu un salariu. Ion-vodă reuși de-a face ca banii să curgă, așa-zicînd, de la sine în visteria domnească, fără concursul unei miriade de agenți salariați. HASDEU, I. V. 46. ◊ (Substantivat) Salariați agricoli. – Pronunțat: -ri-at.

SALARIAT, -Ă adj., s.m. și f. (Muncitor, lucrător, funcționar etc.) care primește un salariu. // adj. (Despre muncă) Recompensată, plătită cu un salariu. [Pron. -ri-at. / cf. fr. salarié].

SALARIAT, -Ă I. adj., s. m. f. cel care primește un salariu. II. adj. (despre muncă) recompensă, plătită cu un salariu. (< fr. salarié)

SALARIAT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (despre persoane) Care primește salariu. 2): Muncă ~tă muncă retribuită prin salariu. [Sil. -ri-at] /<fr. salarié

salariat a. și m. care primește un salariu.

* salariát, -ă adj. și s. Care primește salar.

SALARIA, salariez, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. salarier.

SALARIA, salariez, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. salarier.

salaria vt [At: PROT. POP, N. D. / P: ~ri-a / Pzi: ~iez / E: fr salarier] (Rar) A salariza.

SALARIA, salariez, vb. I. Tranz. (Mai ales la participiu) A salariza. – Pronunțat: -ri-a.

SALARIA vb. I. tr. (Rar) A salariza. [Pron. -ri-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. salarier].

SALARIA vb. tr. a salariza. (< fr. salarier)

* salariéz v. tr. (fr. salarier, d. lat. salarium, salar). Daŭ salar, plătesc leafă. – Fals -izez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

salariat (desp. -ri-at) adj. m., s. m., pl. salariați; adj. f., s. f. salaria, pl. salariate

salariat (-ri-at) adj. m., s. m., pl. salariați; adj. f., s. f. salariată, pl. salariate

salariat adj. m., s. m. (sil. -ri-at), pl. salariați; f. sg. salariată, pl. salariate

salaria (a ~) (rar) (desp. -ri-a) vb., ind. prez. 1 sg. salariez (desp. -ri-ez), 3 salaria, 1 pl. salariem; conj. prez. 1 sg. să salariez, 3 să salarieze; ger. salariind (desp. -ri-ind)

salaria (a ~) (rar) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 salariază, 1 pl. salariem (-ri-em); conj. prez. 3 să salarieze; ger. salariind (-ri-ind)

salaria vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. salariez, 3 sg. și pl. salariază, 1 pl. salariem (sil. -ri-em), conj. prez. 3 sg. și pl. salarieze; ger. salariind (sil. -ri-ind)

salaria (ind. prez. 3 sg. și pl. salariază, 1 pl. salariem, ger. salariind)

salariez, -riază 3, -rieze 3 conj., -riam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SALARIAT s. 1. v. angajat. 2. (la pl.) v. personal.

SALARIAT s. angajat, slujbaș, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.)

SALARIA vb. v. retribui, salariza.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SALARIÁT, -Ă (< fr.) adj., s. m. și f. Persoană fizică care încheie un contract de muncă individual, cu o persoană fizică sau juridică, ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă, și se obligă astfel să presteze munca pentru și sub autoritatea acestuia, în schimbul unei remunerații numite salariu. ◊ S. temporar = persoană încadrată la un agent de muncă temporară și pus de acesta la dispoziția unui utilizator, pe durata necesară, în vederea îndeplinirii anumitor sarcini precise și cu caracter temporar.

Intrare: salariat (adj.)
salariat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ri-at info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salariat
  • salariatul
  • salariatu‑
  • salaria
  • salariata
plural
  • salariați
  • salariații
  • salariate
  • salariatele
genitiv-dativ singular
  • salariat
  • salariatului
  • salariate
  • salariatei
plural
  • salariați
  • salariaților
  • salariate
  • salariatelor
vocativ singular
plural
Intrare: salariat (s.m.)
  • silabație: -ri-at info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salariat
  • salariatul
  • salariatu‑
plural
  • salariați
  • salariații
genitiv-dativ singular
  • salariat
  • salariatului
plural
  • salariați
  • salariaților
vocativ singular
  • salariatule
  • salariate
plural
  • salariaților
Intrare: salaria
  • silabație: -ri-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • salaria
  • salariere
  • salariat
  • salariatu‑
  • salariind
  • salariindu‑
singular plural
  • salaria
  • salariați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • salariez
(să)
  • salariez
  • salariam
  • salariai
  • salariasem
a II-a (tu)
  • salariezi
(să)
  • salariezi
  • salariai
  • salariași
  • salariaseși
a III-a (el, ea)
  • salaria
(să)
  • salarieze
  • salaria
  • salarie
  • salariase
plural I (noi)
  • salariem
(să)
  • salariem
  • salariam
  • salariarăm
  • salariaserăm
  • salariasem
a II-a (voi)
  • salariați
(să)
  • salariați
  • salariați
  • salariarăți
  • salariaserăți
  • salariaseți
a III-a (ei, ele)
  • salaria
(să)
  • salarieze
  • salariau
  • salaria
  • salariaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

salariat, salariaadjectiv

  • 1. (Despre persoane) Care încheie un contract de muncă individual cu o persoană fizică sau juridică și se obligă să presteze munca în schimbul unui salariu. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Ion-vodă reuși de-a face ca banii să curgă, așa-zicînd, de la sine în visteria domnească, fără concursul unei miriade de agenți salariați. HASDEU, I. V. 46. DLRLC
  • 2. (Despre muncă) Care este plătit cu un salariu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

salariat, salariațisubstantiv masculin
salaria, salariatesubstantiv feminin

  • 1. Persoană fizică care încheie un contract de muncă individual cu o persoană fizică sau juridică și se obligă să presteze munca în schimbul unui salariu. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Salariați agricoli. DLRLC
etimologie:

salaria, salariezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.