2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rubricare sf [At: MAIORESCU, CR. II, 150 / Pl: ~cări / E: rubrica] (Rar) Aranjare pe rubrici Si: aranjare (1), clasificare (1), rânduire.
RUBRICARE s.f. Acțiunea de a rubrica și rezultatul ei; clasificare. [< rubrica].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rubrica vt [At: ALEXI, W. / Pzi: ~chez / E: fr rubriquer] (Rar) A împărți în rubrici Si: a aranja (1), a clasifica (1), a rândui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUBRICA vb. I. tr. (Liv.) A împărți în rubrici, a clasifica. [Cf. fr. rubriquer, it. rubricare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rubricare s. f., g.-d. art. rubricării; pl. rubricări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rubrica vb., ind. prez. 1 sg. rubrichez, 3 sg. și pl. rubrichează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT204) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
rubricare, rubricărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a rubrica și rezultatul ei. DNsinonime: aranjare clasificare rânduire
etimologie:
- rubrica DN
rubrica, rubrichezverb
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.