opțiuni
  • info

3 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REZINA, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage rășina din arborii rășinoși prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special. – Din fr. résiner.

REZINA, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage rășina din arborii rășinoși prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special. – Din fr. résiner.

rezina vt [At: DEX / Pzi: ~nez / E: fr résiner] A extrage rășina din arborii rășinoși prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special.

REZINA vb. I. tr. A extrage rășina din arbori rășinoși. [< fr. résiner].

REZINA vb. tr. a extrage rășina din arbori rășinoși. (< fr. résiner)

rezină sf [At: DN3 / Pl: ~ne, ~ni / E: fr résine, it resina] (Rar) Rășină.

REZINĂ, rezini, s. f. (Franțuzism) Rășină.

REZINĂ s.f. (Rar) Rășină. [Pl. -ne, -ni. / < fr. résine, it., lat. resina].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rezina (a ~) (a extrage rășina) vb., ind. prez. 1 sg. rezinez, 3 rezinează; conj. prez. 1 sg. să rezinez, 3 să rezineze

rezina (a ~) vb., ind. prez. 3 rezinează

rezina vb., ind. prez. 1 sg. rezinez, 3 sg. și pl. rezinează

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Rezina v. Ieraz 6.

Intrare: Rezina
Rezina nume propriu
nume propriu (I3)
  • Rezina
Intrare: rezina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rezina
  • rezinare
  • rezinat
  • rezinatu‑
  • rezinând
  • rezinându‑
 singular plural
  • rezinează
  • rezinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rezinez
 (să)
  • rezinez
  • rezinam
  • rezinai
  • rezinasem
a II-a (tu)
  • rezinezi
 (să)
  • rezinezi
  • rezinai
  • rezinași
  • rezinaseși
a III-a (el, ea)
  • rezinează
 (să)
  • rezineze
  • rezina
  • rezină
  • rezinase
plural I (noi)
  • rezinăm
 (să)
  • rezinăm
  • rezinam
  • rezinarăm
  • rezinaserăm
  • rezinasem
a II-a (voi)
  • rezinați
 (să)
  • rezinați
  • rezinați
  • rezinarăți
  • rezinaserăți
  • rezinaseți
a III-a (ei, ele)
  • rezinează
 (să)
  • rezineze
  • rezinau
  • rezinară
  • rezinaseră
Intrare: rezină
rezină1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rezină
  • rezina
plural
  • rezine
  • rezinele
genitiv-dativ singular
  • rezine
  • rezinei
plural
  • rezine
  • rezinelor
vocativ singular —
plural —
rezină2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rezină
  • rezina
plural
  • rezini
  • rezinile
genitiv-dativ singular
  • rezini
  • rezinii
plural
  • rezini
  • rezinilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rezina, rezinezverb

  • 1. A extrage rășina din arborii rășinoși prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

rezină, rezinesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.