RETROSPECTIV, -Ă, retrospectivi, -e, adj. Care privește în urmă, care se referă la trecut. ◊ Expoziție retrospectivă (și substantivat, f.) = expoziție de artă plastică cuprinzând opere create de un artist de-a lungul carierei sale sau aparținând unui curent, unei școli artistice etc. – Din fr. rétrospectif.

retrospectiv, ~ă [At: RUSSO, S. 47 / Pl: ~i, ~e / E: fr rétrospectif] 1 a Care privește în urmă. 2 a Care se referă la fapte și situații din trecut. 3-4 sf, a (Șîs expoziție ~ă) (Expoziție de artă plastică) cuprinzând opere din trecut ale unui artist. 5 sf Reprezentare a unor opere, programe etc. din trecut. 6 a (Nob) Din trecut Si: vechi.

RETROSPECTIV, -Ă, retrospectivi, -e, adj. Care privește în urmă, care se referă la fapte și la situații din trecut. ◊ Expoziție retrospectivă (și substantivat, f.) = expoziție de artă plastică cuprinzând opere din trecut (ale unui artist). – Din fr. rétrospectif.

RETROSPECTIV, -Ă, retrospectivi, -e, adj. Care privește în urmă, care se referă la fapte și situații din trecut. Se rușina de ce gîndise, ca de un acces de nebunie prin care trecuse și care îi umplea conștiința de-o spaimă retrospectivă. VLAHUȚĂ, O. A. III 142. Nu s-ar putea ca cineva, trăind, să aibă momente de-o luciditate retrospectivă, cari să ni se pară ca reminiscențele unui om ce de mult nu mai este? EMINESCU, N. 84. Vom urma înainte cercetările retrospective. RUSSO, S. 84. ◊ Expoziție retrospectivă = expoziție de artă plastică cuprinzînd opere din trecut (ale unui artist).

RETROSPECTIV, -Ă adj. Care privește în urmă, cu privirea la trecut. ♦ Expoziție retrospectivă (și s.f.) = expoziție de artă plastică unde se prezintă opere din trecut (ale unui artist, ale unei școli, ale unei epoci). [< fr. rétrospectif, cf. lat. retro – îndărăt, spectum < specere – a privi].

RETROSPECTIV, -Ă adj. care privește în urmă, referitor la fapte și situații din trecut. ♦ expoziție ~ă (și s. f.) = expoziție de artă plastică unde se prezintă opere create de-a lungul anilor (ale unui artist, ale unei școli sau epoci). (< fr. rétrospectif)

RETROSPECTIV ~ă (~i, ~e) Care ține de retrospecție; propriu retrospecției; orientat spre trecut. /<fr. rétrospectif

retrospectiv a. care privește înapoi, care se rapoartă la lucrurile trecute.

*retrospectív, -ă adj. (d. lat. retrospícere, -éctum, a privi înapoĭ. V. respect). Care se uĭtă înapoĭ: privire retrospectivă. Adv. În mod retrospectiv.

retrospectiv (desp. re-tros-pec-/-tro-spec-) adj. m., pl. retrospectivi; f. retrospectivă, pl. retrospective

!retrospectiv (re-tros-pec-/-tro-spec-) adj. m., pl. retrospectivi; f. retrospectivă, pl. retrospective

retrospectiv adj. m. (sil. mf. -spec-), pl. retrospectivi; f. sg. retrospectivă, pl. retrospective

Retrospectiv ≠ prospectiv