8 definiții pentru refutabil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REFUTABIL, -Ă, refutabili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi combătut cu argumente puternice. – Din fr. réfutable.
refutabil, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~i, ~e / E: fr réfutable] Care poate fi combătut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REFUTABIL, -Ă, refutabili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi combătut. – Din fr. réfutable.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
REFUTABIL, -Ă adj. (Liv.) Care poate fi combătut. [Cf. fr. réfutable].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFUTABIL, -Ă adj. care poate fi combătut. (< fr. réfutable)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
refutabil (livr.) adj. m., pl. refutabili; f. refutabilă, pl. refutabile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
refutabil (livr.) adj. m., pl. refutabili; f. refutabilă, pl. refutabile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refutabil adj. m., pl. refutabili; f. sg. refutabilă, pl. refutabile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
refutabil, refutabilăadjectiv
- 1. Care poate fi combătut cu argumente puternice. DEX '09 DN
etimologie:
- réfutable DEX '09 DEX '98 DN