2 intrări
17 definiții

Explicative DEX

REASIGURARE, reasigurări, s. f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurări (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). [Pr.: re-a-] – V. reasigura.

REASIGURARE, reasigurări, s. f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurări (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). [Pr.: re-a-] – V. reasigura.

reasigurare sf [At: DDRF / P: re-a~ / Pl: ~rări / E: reasigura] 1 Nouă asigurare. 2 Reînnoire a unei asigurări (3). 3 Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurare (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). 4 Suma depusă pentru reasigurare (3).

REASIGURARE, reasigurări, s. f. Acțiunea de a reasigura și rezultatul ei; operație prin care o societate de asigurări, după ce a contractat o asigurare pentru un client avînd ca obiect o sumă mare, caută să se acopere, pentru o parte din risc, asigurîndu-se ea însăși la o altă societate; suma depusă pentru această operație.

REASIGURARE s.f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate; sumă depusă pentru această operație. [< reasigura].

REASIGURARE s. f. 1. acțiunea de a (se) reasigura. ◊ operație prin care o societate de asigurări transferă parțial sau integral riscurile asumate asupra uneia sau mai multor societăți de asigurare. 2. sumă depusă pentru reasigurare (1). (< reasigura)

REASIGURA, reasigur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) asigura din nou, a reînnoi o asigurare. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + asigura (după fr. réassurer).

reasigura vtr [At: CR (1848), 202/63 / P: re-a~ / Pzi: reasigur / E: re1- + asigura] 1-2 A (se) asigura (5) din nou. 3-4 A (-și) reînnoi o asigurare.

REASIGURA, reasigur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) asigura din nou, a reînnoi o asigurare. [Pr.: re-a-] – Re1- + asigura (după fr. réassurer).

REASIGURA, reasigur, vb. I. Tranz. A asigura din nou, a reînnoi o asigurare. – Pronunțat: re-a-.

REASIGURA vb. I. tr. A asigura din nou; a reînnoi o asigurare. [P.i. reasigur. / cf. it. riassicurare, fr. réassurer].

REASIGURA vb. tr., refl. a (se) asigura din nou; a reînnoi o asigurare. (după fr. réassurer)

Ortografice DOOM

reasigurare (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. reasigurării; pl. reasigurări

reasigurare (re-a-) s. f., g.-d. art. reasigurării; pl. reasigurări

reasigurare s. f. (sil. re-a-) asigurare

reasigura (a ~) (desp. re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. reasigur, 3 reasigură; conj. prez. 1 sg. să reasigur, 3 să reasigure

reasigura (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 reasigură

reasigura vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reasigur, 3 sg. și pl. reasigură

Intrare: reasigurare
reasigurare substantiv feminin
  • silabație: re-a- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reasigurare
  • reasigurarea
plural
  • reasigurări
  • reasigurările
genitiv-dativ singular
  • reasigurări
  • reasigurării
plural
  • reasigurări
  • reasigurărilor
vocativ singular
plural
Intrare: reasigura
  • silabație: re-a- info
verb (VT2)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reasigura
  • reasigurare
  • reasigurat
  • reasiguratu‑
  • reasigurând
  • reasigurându‑
singular plural
  • reasigură
  • reasigurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reasigur
(să)
  • reasigur
  • reasiguram
  • reasigurai
  • reasigurasem
a II-a (tu)
  • reasiguri
(să)
  • reasiguri
  • reasigurai
  • reasigurași
  • reasiguraseși
a III-a (el, ea)
  • reasigură
(să)
  • reasigure
  • reasigura
  • reasigură
  • reasigurase
plural I (noi)
  • reasigurăm
(să)
  • reasigurăm
  • reasiguram
  • reasigurarăm
  • reasiguraserăm
  • reasigurasem
a II-a (voi)
  • reasigurați
(să)
  • reasigurați
  • reasigurați
  • reasigurarăți
  • reasiguraserăți
  • reasiguraseți
a III-a (ei, ele)
  • reasigură
(să)
  • reasigure
  • reasigurau
  • reasigura
  • reasiguraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reasigurare, reasigurărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurări (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Sumă depusă pentru această operație. DN
etimologie:
  • vezi reasigura DEX '09 DEX '98 DN

reasigura, reasigurverb

  • 1. A (se) asigura din nou, a reînnoi o asigurare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „reasigurare” (9 clipuri)
Clipul 1 / 9