2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (6)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RAȘCHETĂ, rașchete, s. f. 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas. 2. Perie având cuie în loc de peri, care servește la rașchetarea tencuielilor. 3. Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățarea punții. 4. Răzuitor pentru parchet. – Din it. raschetto.
rașchetă sf [At: CADE / V: rasc~ / Pl: ~te / E: it raschietto, ger Raskette] 1 Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o suprafață metalică. 2 Răzuitor pentru parchet. 3 Unealtă în formă de perie având cuie în loc de peri, care servește la netezirea tencuielii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RAȘCHETĂ, rașchete, s. f. 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas. 2. Perie având cuie în loc de peri și care servește la rașchetarea tencuielilor. 3. Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățarea punții. 4. Răzuitor pentru parchet. – Din it. raschetto.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAȘCHETĂ s.f. 1. Daltă încovoiată cu care se răzuiește parchetul sau vopseaua de pe piesele metalice ce urmează să fie vopsite din nou ori se curăță scoicile și vegetația depuse pe bordajul carenei vaselor. 2. Unealtă în formă de perie, folosită la rașchetarea tencuielilor. [< germ. Raskette, cf. it. raschietto].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAȘCHETĂ s. f. 1. obiect în formă de daltă încovoiată cu care se răzuiește parchetul sau vopseaua de pe piesele metalice ce urmează să fie revopsite, ori se curăță bordajul navelor. 2. unealtă în formă de perie, la rașchetarea tencuielilor. (< fr. raschietto)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RAȘCHETĂ ~e f. 1) Unealtă în formă de daltă încovoiată, folosită la răzuirea unor obiecte de metal ruginite sau vopsite. 2) Unealtă formată dintr-o lamă de oțel, cu mâner, folosită pentru răzuirea parchetului; țicling. 3) Perie având cuie în loc de peri, cu care se imprimă șanțuri mici (și dese) pe o tencuială proaspătă. /<it. raschietto, germ. Raskette
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RAȘCHETA, rașchetez, vb. I. Tranz. 1. A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas, cu ajutorul rașchetei (1). 2. A netezi cu rașcheta (2) o tencuială. 3. A rade parchetul cu rașcheta (4), pentru a-l curăța. – Din rașchetă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RAȘCHETA, rașchetez, vb. I. Tranz. 1. A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas, cu ajutorul rașchetei (1). 2. A netezi cu rașcheta (2) o tencuială. 3. A rade parchetul cu rașcheta (4), pentru a-l curăța. – Din rașchetă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
raschetă sf vz rașchetă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rașcheta vt [At: DM / Pzi: ~tez / E: rașchetă] 1 A curăța de vopsea sau de rugină o suprafață metalică, cu ajutorul rașchetei (1). 2 A răzui parchetul. 3 A netezi cu rașcheta (3) o tencuială.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RAȘCHETA vb. I. tr. A curăța o piesă metalică, un parchet cu rașcheta. ♦ A freca o tencuială cu rașcheta pentru a-i da un aspect neted. [< rașchetă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAȘCHETA vb. tr. 1. a curăța o piesă metalică, un parchet etc. cu ajutorul rașchetei. 2. a netezi cu rașcheta (2) o tencuială. (< rașchetă)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A RAȘCHETA ~ez tranz. (tencuială, parchet, obiecte de metal etc.) A prelucra cu ajutorul unei rașchete. /Din rașchetă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rașchetă s. f., g.-d. art. rașchetei; pl. rașchete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rașchetă s. f., g.-d. art. rașchetei; pl. rașchete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rașchetă s. f., pl. rașchete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rașcheta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. rașchetez, 3 rașchetează; conj. prez. 1 sg. să rașchetez, 3 să rașcheteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rașcheta (a ~) vb., ind. prez. 3 rașchetează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rașcheta vb., ind. prez. 1 sg. rașchetez, 3 sg. și pl. rașchetează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rașchetă (rașchete), s. f. – Răzuitoare. It. raschietto (Candrea).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RAȘCHÉTĂ (< it.) s. f. 1. (TEHN.) Unealtă de forma unei bare plate din oțel, cu unul sau cu ambele capete ascuțite și îndoite la 90°, folosită la răzuit. 2. (NAV.) Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățirea punții. 3. (CONSTR.) Unealtă în formă de perie la care perii sunt înlocuiți cu cuie, folosită pentru a fasona, pe tencuieli proaspete, șanțuri mici, dese, dispuse regulat.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
rașcheta, rașchetez I. v. t. (intl.) 1. a desfigura (pe cineva). 2. (pol.) a-i proba (unui infractor) toate faptele penale de care se face vinovat. 3. a prinde, a aresta, a închide. II. v. r. (glum.) a se tăia din greșeală cu lama în timpul rasului.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
rașchetă, rașchetesubstantiv feminin
- 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Perie având cuie în loc de peri, care servește la rașchetarea tencuielilor. DEX '09 DEX '98 DN
- diferențiere Perie având cuie în loc de peri, cu care se imprimă șanțuri mici (și dese) pe o tencuială proaspătă. NODEX
-
- 3. Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățarea punții. DEX '09 DEX '98
- 4. Răzuitor pentru parchet. DEX '09 DEX '98 NODEXsinonime: țiglină
etimologie:
- raschetto DEX '09 DEX '98 DN
- Raskette DN
rașcheta, rașchetezverb
- 1. A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas, cu ajutorul rașchetei. DEX '09 DEX '98 DN
-
-
etimologie:
- rașchetă DEX '09 DEX '98 DN