2 intrări
33 de definiții
din care- explicative (20)
- morfologice (5)
- relaționale (8)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂSFIRAT, -Ă, răsfirați, -te, adj. 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără să fie încâlcite); rărit. 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul; întins pe o suprafață mare. 3. Lipsit de consistență, împrăștiat, risipit, difuz. ♦ Fig. Nestatornic. [Var.: resfirat, -ă adj.] – V. răsfira.
RĂSFIRAT, -Ă, răsfirați, -te, adj. 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără să fie încâlcite); rărit. 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul; întins pe o suprafață mare. 3. Lipsit de consistență, împrăștiat, risipit, difuz. ♦ Fig. Nestatornic. [Var.: resfirat, -ă adj.] – V. răsfira.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
răsfirat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, PS. 469/2 / V: res~ / Pl: ~ați, ~e / E: răsfira] 1 Cu firele (părului, bărbii etc.) depărtate unele de altele. 2 Îndepărtat unul de altul Si: rășchirat (5). 3 Întins pe o suprafață mare Si: împrăștiat. 4 Răzlețit (1). 5 (D. litere, cuvinte etc.) Spațiat. 6 (D. pământ) Afânat (1). 7 (Fig) Nestatornic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răsfirat1 sn [At: PSALT. HUR. 123r/26 / E: răsfira] (Îvr) 1 Împrăștiere. 2 Risipire (12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSFIRAT, -Ă, răsfirați, -te, adj. (Și în forma resfirat) 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără ca întregul să fie stricat). Era plăpînd, Cu ochi albaștri, cu privirea clară... Cu părul blond și răsfirat în vînt. D. BOTEZ, F. S. 29. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. Caii, repezi, ageri, cu coame răsfirate, Cu nările aprinse, Cu gurile spumate. ALEXANDRESCU, M. 30. ◊ (Metaforic) O mîndră salce... Își împlînt-într-a lui ape cosițile-i resfirate. NEGRUZZI, S. II 14. ♦ Întins în lături, desfăcut. Lîngă un mesteacăn bătrîn, răsfirat în crenguțe fine, dădui peste o cruce strîmbă de grezie. SADOVEANU, O. VIII 245. Ea se apropiase și-și lipise corpul de el cu brațele mereu răsfirate. REBREANU, R. I 159. 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sînt depărtate unele de altele; întins pe o suprafață mare. Mai în sus, pe coaste, resfirat se întinde satul prin holde și grădini. SLAVICI, N. I 39. Peste arbori răsfirați Răsare blînda lună. EMINESCU, O. I 186. Acele șesuri fără margine prin care aerul, răsfirat în unde diafane subt arșița soarelui de vară, oglindește ierburile și bălăriile din depărtare. ODOBESCU, S. III 14. 3. Lipsit de consistență, împrăștiat, difuz. Lumina răsfirată prindea să lucească palid. C. PETRESCU, Î. I 17. ♦ Fig. Nestatornic. Și-ai o fire resfirată, Te-ai iubi cu lumea toată. HODOȘ, P. P. 120. – Variantă: resfirat, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsfirat a. 1. risipit; oști răsfirate; 2. desfășurat: cu părul răsfirat pe umeri.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂSFIRA, răsfir, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface fir cu fir, a (se) separa, a (se) depărta între ele (firele părului, ale bărbii etc.) fără a strica întregul. 2. Refl. și tranz. A (se) împrăștia, a (se) întinde în diferite direcții; a (se) răzleți. 3. Tranz. A risipi, a împrăștia, a presăra. [Var.: resfira vb. I] – Pref. răs- + fir.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RESFIRA vb. I v. răsfira.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RESFIRA vb. I v. răsfira.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
RESFIRA vb. I v. răsfira.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RESFIRAT, -Ă adj. v. răsfirat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RESFIRAT, -Ă adj. v. răsfirat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
RESFIRAT, -Ă adj. v. răsfirat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsfira [At: PSALT. HUR. 5578 / V: res~ / S și: răzf~ / Pzi: răsfir, (rar) ~rez / E: răs- + fir] 1 vt A separa între ele firele părului, ale bărbii etc. îndepărtându-le unele de altele Si: a rășchira (21). 2 vt A întinde în lături. 3-4 vtr A (se) desface fir cu fir. 6 vtr A (se) împrăștia. 7-8 vtr (D. ființe) A (se) răzleți (1). 9 vr (Îe) A-și ~ năcazul (pe cineva) A-și vărsa necazul (pe cineva). 10 vt A presăra. 11-12 vtr (Înv) A (se) dizolva (1-2). 13 vr (Reg) A se rări (2). 14 vt (Îvr) A dezvălui (1). 15 vt (Îvr) A înșira. 16 vt (Îvr) A analiza (1). 17 vt (Fig) A rememora (1). 18 vt A răsfoi1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
resfira v vz răsfira
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
resfirat, ~ă a vz răsfirat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSFIRA, răsfir, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface fir cu fir, a (se) separa, a (se) depărta între ele (firele părului, ale bărbii etc.) fără a strica întregul. 2. Refl. și tranz. A (se) împrăștia, a (se) întinde în diferite direcții; a (se) răzleți. 3. A risipi, a împrăștia, a presăra. [Var.: resfira vb. I] – Răs- + fir.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
RĂSFIRA, răsfir, vb. I. (Și în forma resfira) 1. Tranz. A desface fir cu fir, a separa între ele firele (părului, bărbii etc.), îndepărtîndu-le unele de altele, fără a strica întregul. Boierul Dumitrașcu, răsfirîndu-și în degete frumoasa-i barbă căruntă, mă întrebă cu seriozitate... SADOVEANU, O. I 359. Vîntul... adiind ușor, îi mîngîia fruntea, răsfirîndu-i pletele și barba lui albă. BART, S. M. 64. Murgul d-auzea, Coama-și resfira, Vîntul despica. TEODORESCU, P. P. 445. ◊ (Poetic) Părul galben răsfirîndu-și... Doarme leneș craiul Soare. GOGA, C. P. 81. ◊ Refl. Niște coame castanii... se răsfirară peste umerii și pieptarul lui înfirat. NEGRUZZI, S. I 21. Corbea mi se întrista, Lacrămile îl trecea, Barba i se resfira. ȘEZ. IX 171. ◊ Intranz. (Prin analogie) Și mai sus, între smicele, Cîntă două turturele. Una răsfiră din pene. ȘEZ. II 220. 2. Refl. A se împrăștia în diferite direcții. Încet- încet, în zare se ridica o pînză alburie de fum, care se înălța răsfirîndu-se și se pierdea în nemărginire. SADOVEANU, O. VI 42. Sosise noaptea. Din apus Se răsfira, fierbînd, un nor, De-un rece vînt adus. COȘBUC, P. I 233. Mii de pîrîie ce se resfiră și se-mpreună. ODOBESCU, S. I 63. ◊ Fig. Cîntul meu ca mana se răsfiră Peste jalea grea a veacului. BENIUC, V. 78. Că-n șură mai bate vîntul Și îmi mai resfiră gîndul. HODOȘ, P. P. 200. ♦ Tranz. A întinde în direcții diverse. Își resfiră picioarele și întinse genunchii ca să se înfigă mai puternic pe loc. REBREANU, R. II 195. Un zarzăr... Și-a răsfirat crenguțele ca spinii. TOPÎRCEANU, B. 5. ♦ (Despre oameni, animale, colectivități) A porni în direcții diverse, a se răzleți. Din clipa aceasta, toată lupta se răsfiră. Din furtuna, deodată potolită, izbucniră cei din urmă din oștenii Șchiopului, împrăștiindu-se pe cîmpie. SADOVEANU, O. I 155. Tătărimea se-nșira Și fugînd se resfira, Cîte unul, unul. ALECSANDRI, P. P. 80. ◊ Tranz. Ea din palme că bătea Și șerpii îi răsfira. PĂSCULESCU, L. P. 202. 3. Tranz. A împrăștia, a risipi, a presăra. Resfirînd pe-a lor cale niște nemernice flori. NEGRUZZI, S. II 12. ◊ Fig. Iar luna, prin boschete, Cu razele-i subțiri, A răsfirat buchete De galbeni trandafiri. CAZIMIR, L. U. 13. – Variante: resfira, răshira (MAT. FOLK. 404) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂSHIRA vb. I v. răsfira.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE RĂSFIRA mă răsfir refl. 1) (despre păr sau despre obiecte din fire) A se desface, îndepărtându-se fir de fir; a se rășchira. 2) fam. A se împrăștia în toate părțile; a se risipi. /răs- + fir
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A RĂSFIRA răsfir tranz. A face să se răsfire. /răs- + fir
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răsfirà v. 1. a depărta unul de altul (ex. degetele); 2. a desfășura: păsările ’și răsfiră aripile; 3. a se împrăștia: și fugind se resfirau câte unul unul POP. [Slav. RAS și fir (probabil primitiv metaforă din sfera țesutului), de unde și variantele răschirà și răshirà, de origină dialectală].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răshirà v. a se risipi: armata se sdrobește și se răshirâ BĂLC. [V. răsfirà].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsfír, a -á v. tr. (răs- și fir, adică „desfac firele”. V. în- și pre-fir). Vest. Întind, desfășor (vorbind de fire saŭ pene unite într’un punct): curcaniĭ și păuniĭ îșĭ resfiră coada. Răspîndesc, desfășor: a răsfira trupele pe cîmp. – În est răschir, din răshir, cum se zice pop. pin Munt. est. Răschir zice și Od. (Pseud. 159), care e din Munt. vest. La Ur. și Dos. ráșchir.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răshír v. tr. V. răsfir.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răsfira (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. răsfir, 3 răsfiră; conj. prez. 1 sg. să răsfir, 3 să răsfire
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răsfira (a ~) vb., ind. prez. 3 răsfiră
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răsfira vb., ind. prez. 1 sg. răsfir, 3 sg. și pl. răsfiră
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răsfira
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
răsfir.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂSFIRAT adj. 1. (înv.) rășchirat. (Cu barba ~.) 2. rășchirat. (Cu degetele ~.) 3. v. înfoiat. 4. dispersat, împrăștiat, răspândit, răzlețit, risipit, (pop.) răznit, (înv. și reg.) rășchirat. (O mulțime ~.) 5. v. împrăștiat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂSFIRAT adj. 1. (înv.) rășchirat. (Cu barba ~.) 2. rășchirat. (Cu degetele ~.) 3. înfoiat, umflat, zbîrlit. (Pasăre cu coada ~.) 4. dispersat, împrăștiat, răspîndit, răzlețit, risipit, (pop.) răznit, (înv. și reg.) rășchirat. (O mulțime ~.) 5. împrăștiat, prefirat, presărat, răspîndit, risipit. (Nisip ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Răsfirat ≠ îngrămădit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂSFIRA vb. 1. (înv. și reg.) a rășchira. (Își ~ barba.) 2. v. înfoia. 3. v. desface. 4. v. împrăștia. 5. a (se) împrăștia, a (se) prefira, a (se) presăra, a (se) răspândi, a (se) risipi. (A ~ nisip peste tot.) 6. a împrăștia, a presăra, a pune. (A ~ sare, zahăr pe bucate.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂSFIRA vb. 1. (înv. și reg.) a rășchira. (Își ~ barba.) 2. a se înfoia, a se umfla, a se zbîrli, (vestul Transilv.) a se sperli. (Penele păunului se ~.) 3. a desface, a desfășura, a întinde. (Pasărea își ~ aripile.) 4. a (se) dispersa, a (se) împrăștia, a (se) răspîndi, a (se) răzleți, a (se) risipi, (pop.) a (se) răzni, (înv. și reg.) a (se) rășchira. (S-au ~ în toate părțile.) 5. a (se) împrăștia, a (se) prefira, a (se) presăra, a (se) răspîndi, a (se) risipi. (A ~ nisip peste tot.) 6. a împrăștia, a presăra, a pune. (A ~ sare, zahăr pe bucate.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se răsfira ≠ a se grămădi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A răsfira ≠ a grămădi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) răsfira ≠ a (se) strânge
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT1) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT1) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
răsfirat, răsfiratăadjectiv
- 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără să fie încâlcite). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: rărit
- Era plăpînd, Cu ochi albaștri, cu privirea clară... Cu părul blond și răsfirat în vînt. D. BOTEZ, F. S. 29. DLRLC
- Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. DLRLC
- Caii, repezi, ageri, cu coame răsfirate, Cu nările aprinse, Cu gurile spumate. ALEXANDRESCU, M. 30. DLRLC
- O mîndră salce... Își împlînt-într-a lui ape cosițile-i resfirate. NEGRUZZI, S. II 14. DLRLC
- 1.1. Întins în lături. DLRLCsinonime: desfăcut
- Lîngă un mesteacăn bătrîn, răsfirat în crenguțe fine, dădui peste o cruce strîmbă de grezie. SADOVEANU, O. VIII 245. DLRLC
- Ea se apropiase și-și lipise corpul de el cu brațele mereu răsfirate. REBREANU, R. I 159. DLRLC
-
-
- 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul; întins pe o suprafață mare. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: îngrămădit
- Mai în sus, pe coaste, resfirat se întinde satul prin holde și grădini. SLAVICI, N. I 39. DLRLC
- Peste arbori răsfirați Răsare blînda lună. EMINESCU, O. I 186. DLRLC
- Acele șesuri fără margine prin care aerul, răsfirat în unde diafane subt arșița soarelui de vară, oglindește ierburile și bălăriile din depărtare. ODOBESCU, S. III 14. DLRLC
-
- 3. Lipsit de consistență. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: difuz risipit împrăștiat
- Lumina răsfirată prindea să lucească palid. C. PETRESCU, Î. I 17. DLRLC
- 3.1. Nestatornic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nestatornic
- Și-ai o fire resfirată, Te-ai iubi cu lumea toată. HODOȘ, P. P. 120. DLRLC
-
-
etimologie:
- răsfira DEX '98 DEX '09
răsfira, răsfirverb
- 1. A (se) desface fir cu fir, a (se) separa, a (se) depărta între ele (firele părului, ale bărbii etc.) fără a strica întregul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Boierul Dumitrașcu, răsfirîndu-și în degete frumoasa-i barbă căruntă, mă întrebă cu seriozitate... SADOVEANU, O. I 359. DLRLC
- Vîntul... adiind ușor, îi mîngîia fruntea, răsfirîndu-i pletele și barba lui albă. BART, S. M. 64. DLRLC
- Murgul d-auzea, Coama-și resfira, Vîntul despica. TEODORESCU, P. P. 445. DLRLC
- Părul galben răsfirîndu-și... Doarme leneș craiul Soare. GOGA, C. P. 81. DLRLC
- Niște coame castanii... se răsfirară peste umerii și pieptarul lui înfirat. NEGRUZZI, S. I 21. DLRLC
- Corbea mi se întrista, Lacrămile îl trecea, Barba i se resfira. ȘEZ. IX 171. DLRLC
- Și mai sus, între smicele, Cîntă două turturele. Una răsfiră din pene. ȘEZ. II 220. DLRLC
-
- 2. A (se) împrăștia, a (se) întinde în diferite direcții; a (se) răzleți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Încet-încet, în zare se ridica o pînză alburie de fum, care se înălța răsfirîndu-se și se pierdea în nemărginire. SADOVEANU, O. VI 42. DLRLC
- Sosise noaptea. Din apus Se răsfira, fierbînd, un nor, De-un rece vînt adus. COȘBUC, P. I 233. DLRLC
- Mii de pîrîie ce se resfiră și se-mpreună. ODOBESCU, S. I 63. DLRLC
- Cîntul meu ca mana se răsfiră Peste jalea grea a veacului. BENIUC, V. 78. DLRLC
- Că-n șură mai bate vîntul Și îmi mai resfiră gîndul. HODOȘ, P. P. 200. DLRLC
- Își resfiră picioarele și întinse genunchii ca să se înfigă mai puternic pe loc. REBREANU, R. II 195. DLRLC
- Un zarzăr... Și-a răsfirat crenguțele ca spinii. TOPÎRCEANU, B. 5. DLRLC
- Din clipa aceasta, toată lupta se răsfiră. Din furtuna, deodată potolită, izbucniră cei din urmă din oștenii Șchiopului, împrăștiindu-se pe cîmpie. SADOVEANU, O. I 155. DLRLC
- Tătărimea se-nșira Și fugînd se resfira, Cîte unul, unul. ALECSANDRI, P. P. 80. DLRLC
- Ea din palme că bătea Și șerpii îi răsfira. PĂSCULESCU, L. P. 202. DLRLC
-
-
- Resfirînd pe-a lor cale niște nemernice flori. NEGRUZZI, S. II 12. DLRLC
- Iar luna, prin boschete, Cu razele-i subțiri, A răsfirat buchete De galbeni trandafiri. CAZIMIR, L. U. 13. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix răs- + fir. DEX '09