2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUPILĂ, pupile, s. f. 1. Orificiu central, rotund, al irisului, prin care razele luminoase sunt dirijate spre retină; lumina ochiului. 2. (Fiz., în sintagmele) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într-un instrument optic. Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic. – Din fr. pupille, lat. pupilla.

pupi sf [At: ANTROP. 176/14 / Pl: ~le / E: fr pupille, lat pupilla] 1 (Atm) Deschizătură circulară în partea centrală a irisului, prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate, de distanță etc. Si: (înv) gaura irisului, (pop) lumina ochiului, (reg) negruș, (frî) prunelă. 2 (Fiz; îs) ~ de intrare Deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde printr-un instrument optic. 3 (Fiz; îs) ~ de ieșire Deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic.

PUPILĂ, pupile, s. f. 1. Deschizătură rotundă din mijlocul irisului, prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate, de distanță etc.; lumina ochiului. 2. (Fiz., în sintagmele) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într-un instrument optic. Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic. – Din fr. pupille, lat. pupilla.

PUPILĂ, pupile, s. f. Deschizătura rotundă din mijlocul irisului, prin care pătrunde lumina în ochi. Îi răspunseră cu un murmur întunecos, nedeslușit, ațintindu-l cu pupilele lor negre de nepătruns. DUMITRIU, F. 18. Cu grijă și cu greutate am scos din colivie pasărea, care se zbătea cu pupila dilatată de spaimă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 43.

PUPI s.f. Deschizătură rotundă situată la mijlocul irisului, care permite pătrunderea luminii în ochi. [Cf. fr. pupille, lat. pupilla].

PUPI s. f. 1. orificiu central al irisului ochiului, prin care pătrund razele de lumină. 2. deschidere, reală sau imaginară, care limitează fluxul luminos ce străbate o lentilă sau un sistem optic. (< fr. pupille, lat. pupilla)

PUPILĂ ~e f. Orificiu central al irisului care permite pătrunderea luminii în ochi și care are rolul de a adapta vederea în funcție de luminozitate și de distanță; lumină a ochiului. /<fr. pupille, lat. pupilla

pupilă f. 1. lumina ochiului; 2. fată minoră și orfană sub conducerea unui tutor.

PUPIL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). – Din fr. pupille, lat. pupillus.

PUPIL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). – Din fr. pupille, lat. pupillus.

pupil, ~ă smf [At: ȘINCAI, HR. III, 146/5 / Pl: ~i, ~e / E: lat pupillus, fr pupille] 1 Persoană orfană minoră, aflată sub tutela sau în grija cuiva, altul decât părinții. 2 (Înv) Copil.

PUPIL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Copil sau tînăr minor, care se află sub îngrijirea unui tutore sau a unui epitrop. Pupilul da mereu dovezi de bărbăție și-și cîștiga însuși drepturi, pentru care tutorii nu-l socotise încă matur. ODOBESCU, S. III 443.

PUPIL, -Ă s.m. și f. Copil (băiat sau fată) minor aflat sub tutela cuiva. [Cf. fr. pupille, lat. pupillus, pupilla].

PUPIL, -Ă s. m. f. minor aflat sub tutela cuiva. (< fr. pupille, lat. pupillus)

PUPIL ~ă (~i, ~e) m. și f. Copil orfan aflat sub tutela cuiva. /<fr. pupille, lat. pupilus

*pupíl, -ă s. (lat. pupillus, -illa și púpulus, púpula, dim. d. pûpus, pûpa, „copil” și „lumina ochĭuluĭ”. V. pupă 2, pleoapă și pup 1). Orfan supt tutelă. S. f. Anat. Lumina ochĭuluĭ, deschizătura pin care lumina intră în ochĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pupi s. f., g.-d. art. pupilei; pl. pupile

pupi s. f., g.-d. art. pupilei; pl. pupile

pupi (persoană, obiect) s. f., g.-d. art. pupilei; pl. pupile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUPI s. (ANAT.) (pop.) lumina ochiului, (reg.) vedere, (înv.) lumea ochilor, (franțuzism înv.) prunelă.

PUPI s. (ANAT.) (pop.) lumina ochiului, (reg.) vedere, (înv.) lumea ochilor, (franțuzism înv.) prunelă.

Intrare: pupilă (anat.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pupi
  • pupila
plural
  • pupile
  • pupilele
genitiv-dativ singular
  • pupile
  • pupilei
plural
  • pupile
  • pupilelor
vocativ singular
  • pupi
  • pupilo
plural
  • pupilelor
Intrare: pupilă (persoană)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pupi
  • pupila
plural
  • pupile
  • pupilele
genitiv-dativ singular
  • pupile
  • pupilei
plural
  • pupile
  • pupilelor
vocativ singular
  • pupi
  • pupilo
plural
  • pupilelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pupi, pupilesubstantiv feminin

  • 1. Orificiu central, rotund, al irisului, prin care razele luminoase sunt dirijate spre retină; lumina ochiului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Îi răspunseră cu un murmur întunecos, nedeslușit, ațintindu-l cu pupilele lor negre de nepătruns. DUMITRIU, F. 18. DLRLC
    • format_quote Cu grijă și cu greutate am scos din colivie pasărea, care se zbătea cu pupila dilatată de spaimă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 43. DLRLC
  • 2. Deschidere, reală sau imaginară, care limitează fluxul luminos ce străbate o lentilă sau un sistem optic. MDN '00
    • chat_bubble fizică (în) sintagmă Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într-un instrument optic. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble fizică (în) sintagmă Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr-un sistem optic. DEX '09
etimologie:

pupil, pupilisubstantiv masculin
pupi, pupilesubstantiv feminin

  • 1. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pupilul da mereu dovezi de bărbăție și-și cîștiga însuși drepturi, pentru care tutorii nu-l socotise încă matur. ODOBESCU, S. III 443. DLRLC
    • diferențiere Copil orfan aflat sub tutela cuiva. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.