9 definiții pentru pudrui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUDRUI, pudruiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) pudra (1). – Pudră + suf. -ui.

PUDRUI, pudruiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) pudra (1). – Pudră + suf. -ui.

pudrui vtr [At: DACIA LIT. 140/8 / Pzi: ~esc / E: pudră + -ui] (Înv) 1-2 A (se) pudra (1-2).

PUDRUI, pudruiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A pudra (1). Imaginea lui Porojan... pudruită cu făină și umilită de această albeață nefirească. GHICA, S. 75. ◊ Fig. În lunca pudruită cu mănunt mărgăritar, Saltă-o veveriță mică pe o creangă de stejar. ALECSANDRI, O. 169.

A PUDRUI ~iesc tranz. v. A PUDRA. /pudră + suf. ~ui

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pudrui (a ~) (înv.) (desp. pu-dru-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pudruiesc, 3 sg. pudruiește, imperf. 1 pudruiam; conj. prez. 1 sg. să pudruiesc, 3 să pudruiască

pudrui (a ~) (înv.) (pu-dru-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pudruiesc, imperf. 3 sg. pudruia; conj. prez. 3 să pudruiască

pudrui vb. (sil. -dru-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pudruiesc, imperf. 3 sg. pudruia; conj. prez. 3 sg. și pl. pudruiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: pudrui
  • silabație: pu-dru-i info
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pudrui
  • pudruire
  • pudruit
  • pudruitu‑
  • pudruind
  • pudruindu‑
singular plural
  • pudruiește
  • pudruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pudruiesc
(să)
  • pudruiesc
  • pudruiam
  • pudruii
  • pudruisem
a II-a (tu)
  • pudruiești
(să)
  • pudruiești
  • pudruiai
  • pudruiși
  • pudruiseși
a III-a (el, ea)
  • pudruiește
(să)
  • pudruiască
  • pudruia
  • pudrui
  • pudruise
plural I (noi)
  • pudruim
(să)
  • pudruim
  • pudruiam
  • pudruirăm
  • pudruiserăm
  • pudruisem
a II-a (voi)
  • pudruiți
(să)
  • pudruiți
  • pudruiați
  • pudruirăți
  • pudruiserăți
  • pudruiseți
a III-a (ei, ele)
  • pudruiesc
(să)
  • pudruiască
  • pudruiau
  • pudrui
  • pudruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pudrui, pudruiescverb

  • 1. învechit A (se) pudra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Imaginea lui Porojan... pudruită cu făină și umilită de această albeață nefirească. GHICA, S. 75. DLRLC
    • format_quote figurat În lunca pudruită cu mănunt mărgăritar, Saltă-o veveriță mică pe o creangă de stejar. ALECSANDRI, O. 169. DLRLC
etimologie:
  • Pudră + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.