2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUBLICISTICĂ s. f. sg. Totalitatea publicațiilor periodice dintr-o anumită epocă. ♦ Îndeletnicirea, activitatea unui publicist. Un om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care-l găsim.. de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator al «Romîniei Literare». IBRĂILEANU, SP. CR. 210.
PUBLICISTICĂ s.f. Totalitatea publicațiilor dintr-un anumit interval de timp. ♦ Ocupație, activitate de publicist. [Gen. -cii. / < germ. Publizistik, rus. publițistika].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUBLICISTICĂ f. 1) Literatură care tratează probleme actuale ale vieții social-politice și culturale, reprezentată prin publicații periodice (ziare și reviste). 2) Totalitate a publicațiilor periodice. 3) Ocupație a publicistului; gazetărie; ziaristică; jurnalistică. /<germ. publizistisch
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUBLICISTIC, -Ă, publicistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Totalitatea publicațiilor periodice dintr-o anumită epocă, considerate ca mijloc de informare a publicului; presă. ♦ Îndeletnicirea publicistului. 2. Adj. Care aparține publiciștilor sau publicisticii (1), privitor la publiciști sau la publicistică. – Publicist + suf. -ic. Cf. germ. publizistisch.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUBLICISTIC, -Ă, publicistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Totalitatea publicațiilor periodice dintr-o anumită epocă, considerate ca mijloc de informare a publicului; presă. ♦ Îndeletnicirea publicistului. 2. Adj. Care aparține publiciștilor sau publicisticii (1), privitor la publiciști sau la publicistică. – Publicist + suf. -ic. Cf. germ. publizistisch.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
publicistic, ~ă [At: MAIORESCU, CR. I, 209 / Pl: ~ici, ~ice / E: publicist + -ic] 1 sf Totalitate a publicațiilor periodice dintr-un anumit interval de timp, dintr-o țară, dintr-un domeniu etc. considerate ca mijloc de informare a publicului Si: presă, (înv) publicitate (4). 2 sf Activitate a publicistului (2) Si: gazetărie, presă, (frr) publicism, (înv) publicitate (2), ziaristică. 3-5 a Care aparține (publiciștilor (1-2) sau) publicisticii (1) Si: gazetăresc, jurnalistic, ziaristic. 6-8 a Privitor (la publicist (1-2) sau) la publicistică (1) Si: gazetăresc, jurnalistic, ziaristic. 9-11 a Care provine (de la publicist (1-2) sau) de la publicistică (1) Si: gazetăresc, jurnalistic, ziaristic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUBLICISTIC, -Ă, publicistice, adj. De publicistică sau de publicist. După stilul artistic, cel mai apropiat de cel familiar este stilul oratoric.. iar apoi stilul publicistic. IORDAN, L. R. 130. La vîrsta cînd unii își dau doctoratul, el să aibă îndărătul lui o activitate publicistică remarcabilă. CĂLINESCU, E. O. I 266.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUBLICISTIC, -Ă adj. De publicistică sau de publicist. [Cf. germ. publizistisch].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUBLICISTIC, -Ă I. adj. de publicist(ică). II. s. f. 1. totalitatea publicațiilor dintr-un anumit interval de timp. 2. activitatea, profesiunea de publicist. (< germ. publizistisch, /II/ Publizistik)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PUBLICISTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de publicistică; propriu publicisticii; jurnalistic; ziaristic; gazetăresc. /<germ. publizistisch
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
publicistică (desp. pu-bli-) s. f., g.-d. art. publicisticii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
publicistică (pu-bli-) s. f., g.-d. art. publicisticii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
publicistică s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. publicisticii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
publicistic (desp. pu-bli-) adj. m., pl. publicistici; f. publicistică, pl. publicistice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
publicistic (pu-bli-) adj. m., pl. publicistici; f. publicistică, pl. publicistice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
publicistic adj. m. (sil. -bli-), pl. publicistici; f. sg. publicistică, pl. publicistice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUBLICISTICĂ s. v. ziaristică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUBLICISTICĂ s. gazetărie, jurnalism, jurnalistică, presă, ziaristică, (înv.) publicitate. (Misiunea nobilă a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUBLICISTIC adj. v. ziaristic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUBLICISTIC adj. gazetăresc, jurnalistic, ziaristic. (Stil ~; activitate ~; articol ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PUBLICISTICĂ (de la publicist < fr. publiciste; germ. Publizistik) Ansamblul publicațiilor periodice, apărute într-o anumită perioadă (v. și presa). Termen prin care se denumește adesea și pătrunderea jurnalismului în operele de artă, îndeosebi proza. Ostilă verbalismului, publicistica noastră a pus în valoare, prin concizie stilistică, principialitate comunistă, corespunzătoare rolului educativ care-i revine presei în concepția P.C.R.
- sursa: MDTL (1979)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
PUBLICISTIC, -Ă adj. (cf. germ. publizistisch): în sintagmele stil publicistic și text publicistic (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
- silabație: pu-bli-
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: pu-bli-
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
publicisticăsubstantiv feminin
- 1. Totalitatea publicațiilor periodice dintr-o anumită epocă, considerate ca mijloc de informare a publicului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00sinonime: presă
- 1.1. Îndeletnicirea publicistului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
- Un om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care-l găsim... de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator al «Romîniei Literare». IBRĂILEANU, SP. CR. 210. DLRLC
-
-
etimologie:
- Publicist + sufix -ic. DEX '98 DEX '09
- publizistisch DEX '09 DEX '98 DN
publicistic, publicisticăadjectiv
- 1. Care aparține publiciștilor sau publicisticii, privitor la publiciști sau la publicistică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: gazetăresc jurnalistic ziaristic
- După stilul artistic, cel mai apropiat de cel familiar este stilul oratoric... iar apoi stilul publicistic. IORDAN, L. R. 130. DLRLC
- La vîrsta cînd unii își dau doctoratul, el să aibă îndărătul lui o activitate publicistică remarcabilă. CĂLINESCU, E. O. I 266. DLRLC
-
etimologie:
- Publicist + sufix -ic. DEX '98 DEX '09
- publizistisch DEX '09 DEX '98 DN