2 intrări
14 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUȚINEL, -EA, -ICĂ, puținei, -ele, adj., adv. (Pop.) Puțintel. Expr. Puținei și... = aproape că..., gata-gata să... – Puțin + suf. -el, -ea, -ică.
puținel, ~ea [At: PSALT. HUR. 95v/22 / V: (înv) ~țun~ / Pl: ~ei, ~ele / E: puțin + -el] 1-12 a (Îvp; șhp) Puțintel (1-12). 13-20 av (Îrg; șhp) Puțintel (13-20). 21 av (Înv; îlav) Cât de ~ În cât de mică măsură. 22 av (Înv; îlav) Câte ~ Încetul cu încetul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUȚINEL, -EA, -ICĂ, puținei, -ele, adj., adv. Puțintel. ◊ Expr. Puținel și... = aproape că..., gata-gata să... – Puțin + suf. -el, -ea, -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PUȚINEL,2 -EA, -ICĂ, puținei, -ele, adj. Diminutiv al lui puțin2. 1. v. puțin2 (1). Era pe vremea aceea cînd sînt bucate cam puținele, cînd toți se cam feresc de guri multe. RETEGANUL, P. III 27. Dacă am luat această puținică parte la lucrarea măiestrului nostru culegător, apoi am făcut-o cu o vie plăcere. ODOBESCU, S. III 313. Măi bădiță, bădișor, Nu-mi trimite-atîta dor. Trimite-mi mai puținel Și vin’ dumneata cu el. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. 2. (La pl.) v. puțin2 (5). Unde-or fi oameni mai mulți, La mine să nu te uiți; Unde-or fi mai puținei, Ochii tăi să fie-ai mei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUȚINEL1 adv. Puțintel1. la stăi puținel, dragă Vochițo! NEGRUZZI, S. III 21. Că de-i ședea, neico, mult, Mi-i găsi negru pămînt; De-i ședea mai puținel, Mi-i găsi cu suflețel. HODOȘ, P. P. 82. ◊ Expr. Puținel și... = cît p-aci să..., aproape că..., gata-gata să... Dar luntrița se clătea, Valurile o-mpungea... Puținel și se-neca. TEODORESCU, P. P. 556.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
puținél, -ícă (vest) și puțintél, -ntícă (toată țară) adj., pl. eĭ, ele (d. puțin cu -tel din mititel). Fam. Puțin, nițel: puținică apă, puțintele părăluțe. Puțintel la trup, la minte, mic (scund). Adv. Ĭa stăĭ puțintel! – Vechĭ și’n est puținel: puțineĭ oamenĭ (Let. 1, 160; 3, 289). În nord puțuntel: puțuntea oaste (Nec. 2, 238), azĭ puțintică oaste.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poținel[1], ~ea a, av vz puținel
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puțănel[1], ~ea a, av vz puținel
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puțunel, ~ea a, av vz puținel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
puținel (pop.) adj. m., pl. puținei; f. puținică, pl. puținele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!puținel (pop.) adj. m., pl. puținei; f. puținică, pl. puținele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
puținel adj. m., pl. puținei; f. sg. puținea/puținică, pl. puținele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUȚINEL adj., adv. v. puțintel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
puținel adj., adv. v. PUȚINTEL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A71) Surse flexiune: DOR, DLRLC | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A71) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P90) | masculin | feminin | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| adjectiv (A71) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
puținel, puțineaadjectiv
-
- Era pe vremea aceea cînd sînt bucate cam puținele, cînd toți se cam feresc de guri multe. RETEGANUL, P. III 27. DLRLC
- Dacă am luat această puținică parte la lucrarea măiestrului nostru culegător, apoi am făcut-o cu o vie plăcere. ODOBESCU, S. III 313. DLRLC
- Măi bădiță, bădișor, Nu-mi trimite-atîta dor. Trimite-mi mai puținel Și vin' dumneata cu el. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. DLRLC
- Unde-or fi oameni mai mulți, La mine să nu te uiți; Unde-or fi mai puținei, Ochii tăi să fie-ai mei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245. DLRLC
- Puținei și... = aproape că..., gata-gata să...
-
etimologie:
- Puțin + sufix -el, -ea, -ică DEX '09 DEX '98
puțineladverb
-
- la stăi puținel, dragă Vochițo! NEGRUZZI, S. III 21. DLRLC
- Că de-i ședea, neico, mult, Mi-i găsi negru pămînt; De-i ședea mai puținel, Mi-i găsi cu suflețel. HODOȘ, P. P. 82. DLRLC
- Puținel și... = aproape că..., gata-gata să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dar luntrița se clătea, Valurile o-mpungea... Puținel și se-neca. TEODORESCU, P. P. 556. DLRLC
-
-
etimologie:
- Puțin + sufix -el DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.