PROPORȚIONALITATE s. f. 1. Proprietate a unor mărimi de a fi proporționale. 2. Stare în care se înfăptuiesc (toate) proporțiile economice necesare asigurării echilibrului economic și dezvoltării social-economice. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. proportionnalité, lat. proportionalitas, -atis.

proporționalitate sf [At: MN (1836) 41¹/27 / P: ~ți-o~ / Pl: ~tăți / E: fr proportionnalité, lat proportionalitas, -atis] 1-2 Însușire a elementelor unui ansamblu, a unor lucruri, a unor fenomene, a unor noțiuni (de a fi proporționale între ele sau) de a forma o proporție. 3 Fapt de a fi proporțional. 4 Însușire de a avea elementele componente echilibrate, armonioase. 5 (Spc) Stare în care se înfăptuiesc toate componentele necesare echilibrului economic și dezvoltării social-economice. 6 (Mat; spc) Raport între două mărimi care variază proporțional. 7 (Mat; spc) Raport între două proporții (1).

PROPORȚIONALITATE, proporționalități, s. f. 1. Însușire a lucrurilor, a fenomenelor, a noțiunilor etc. de a fi proporționale între ele, de a forma proporție. 2. (Mat.) Raport între mărimi care variază proporțional. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. proportionnalité, lat. proportionalitas, -atis.

PROPORȚIONALITATE s. f. 1. Faptul de a fi proporțional. Proporționalitatea dintre diferitele ramuri de producție. ▭ Proporționalitatea formelor, bustul dezvoltat îmi sugerează ideea de sănătate. GHEREA, ST. CR. II 30. 2. (Mat.) Raport între două mărimi care variază proporțional.

PROPORȚIONALITATE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este proporțional. 2. Raport între două mărimi care variază proporțional. [Cf. fr. proportionnalité].

PROPORȚIONALITATE s. f. 1. însușirea a ceea ce este proporțional. 2. raport între (două) mărimi care variază proporțional. (< fr. proportionnalité, lat. proportionalitas)

PROPORȚIONALITATE f. 1) Caracter proporțional. 2) mat. Raport dintre două mărimi care se schimbă proporțional. [Sil. -ți-o-] /<fr. proportionnalité, lat. proportionalitas, ~atis

proporționalitate f. starea celor proporționale.

*proporționalitáte f. (lat. proportionálitas, -átis). Calitatea de a fi proporțional.

proporționalitate (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. proporționalității

proporționalitate (-ți-o-) s. f., g.-d. art. proporționalității

proporționalitate s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. proporționalității; pl. proporționalități

PROPORȚIONALITATE s. v. armonie.

PROPORȚIONALITATE s. armonie, concordanță, echilibru, potrivire, proporție, simetrie, (fig.) simfonie. (O perfectă ~ a elementelor unui ansamblu.)