opțiuni
  • info

11 definiții pentru prohorisi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROHORISI, prohorisesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A prospera, a progresa. – Din ngr. prohoríso (viit. lui prohoró).

prohorisi vi [At: (a. 1782) URICARIUL, VI, 461 / Pzi: ~sesc / E: ngr προχώρισα (aor προχωρῶ] (Înv) 1 A progresa. 2 A câștiga teren.

PROHORISI, prohorisesc, vb. IV. Intranz. (Grecism înv.) A prospera, a progresa. – Din ngr. prohoríso (viit. lui prohoró).

PROHORISI, prohorisesc, vb. IV. Intranz. (Grecism învechit) A trăi fericit, a o duce bine; p. ext. a progresa. Cînd m-aș însura și eu c-o nevăstuică... frumușică... ce-aș mai prohorisi în astă lume! ALECSANDRI, T. 1356. Scrie-mi mă rog, babacă, dacă socotești că acești profesori vor putea prohorisi în Moldova. KOGĂLNICEANU, S. 62.

prohorisésc v. intr. (ngr. pro-horó, aor. -hórisa). Sec. 19. Progresez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prohorisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prohorisesc, 3 sg. prohorisește, imperf. 1 prohoriseam; conj. prez. 1 sg. să prohorisesc, 3 să prohorisească

prohorisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prohorisesc, imperf. 3 sg. prohorisea; conj. prez. 3 să prohorisească

prohorisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prohorisesc, imperf. 3 sg. prohorisea; conj. prez. 3 sg. și pl. prohorisească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROHORISI vb. v. agrava, avansa, dezvolta, evolua, înainta, înrăi, înrăutăți, progresa, propăși.

prohorisi vb. v. AGRAVA. AVANSA. DEZVOLTA. EVOLUA. ÎNAINTA. ÎNRĂI. ÎNRĂUTĂȚI. PROGRESA. PROPĂȘI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prohorisi (prohorisesc, prohorisit), vb. – A progresa, a înainta. Ngr. προχωρῶ, viitor προχωρίσω (Tiktin; Gáldi 239).

Intrare: prohorisi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prohorisi
  • prohorisire
  • prohorisit
  • prohorisitu‑
  • prohorisind
  • prohorisindu‑
 singular plural
  • prohorisește
  • prohorisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prohorisesc
 (să)
  • prohorisesc
  • prohoriseam
  • prohorisii
  • prohorisisem
a II-a (tu)
  • prohorisești
 (să)
  • prohorisești
  • prohoriseai
  • prohorisiși
  • prohorisiseși
a III-a (el, ea)
  • prohorisește
 (să)
  • prohorisească
  • prohorisea
  • prohorisi
  • prohorisise
plural I (noi)
  • prohorisim
 (să)
  • prohorisim
  • prohoriseam
  • prohorisirăm
  • prohorisiserăm
  • prohorisisem
a II-a (voi)
  • prohorisiți
 (să)
  • prohorisiți
  • prohoriseați
  • prohorisirăți
  • prohorisiserăți
  • prohorisiseți
a III-a (ei, ele)
  • prohorisesc
 (să)
  • prohorisească
  • prohoriseau
  • prohorisiră
  • prohorisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prohorisi, prohorisescverb

  • 1. învechit A trăi fericit, a o duce bine. DLRLC
    • format_quote Cînd m-aș însura și eu c-o nevăstuică... frumușică... ce-aș mai prohorisi în astă lume! ALECSANDRI, T. 1356. DLRLC
    • 1.1. Progresa, prospera. DEX '09 DLRLC
      sinonime: progresa prospera
      • format_quote Scrie-mi mă rog, babacă, dacă socotești că acești profesori vor putea prohorisi în Moldova. KOGĂLNICEANU, S. 62. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.