opțiuni
  • info

2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREPOTENT, -Ă, prepotenți, -te, adj. (Rar) Puternic, autoritar, foarte influent. – Din lat. praepotens, -ntis.

PREPOTENT, -Ă, prepotenți, -te, adj. (Rar) Puternic, autoritar, foarte influent. – Din lat. praepotens, -ntis.

PREPOTENȚĂ, prepotențe, s. f. (Rar) Putere mare, autoritate preponderentă. – Din fr. prépotence, lat. praepotentia.

PREPOTENȚĂ, prepotențe, s. f. (Rar) Putere mare, autoritate preponderentă. – Din fr. prépotence, lat. praepotentia.

prepotent, ~ă a [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~nți, ~e / E: lat praepotens, -ntis, ger präpotent] (Rar) Atotputernic. corectat(ă)

prepotență sf [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~țe / E: fr prépotence, ger Präpotenz] 1[1] (Rar) Autoritate absolută.

  1. Sensul cuvântului, numerotat cu 1, deși un al 2-lea sens nu există — LauraGellner

PREPOTENT, -Ă adj. Foarte puternic, autoritar; foarte influent. [< lat. praepotens].

PREPOTENȚĂ s.f. (Rar) Putere superioară, autoritate preponderentă. [Cf. fr. prépotence, lat. praepotentia].

PREPOTENT, -Ă adj. atotputernic. (< lat. praepotens)

PREPOTENȚĂ s. f. 1. atotputernicie; autoritate absolută. 2. (biol.) capacitate a unui animal de a genera descendenți mult mai asemănători lui decât în mod obișnuit. (< fr. prépotence, lat. praepotentia)

PREPOTENT ~tă (~ți, ~te) rar (pe plan social) Care este superior tuturor celor potenți; aflat în fruntea celor potenți. /<lat. praepotens, ~ntis

PREPOTENȚĂ ~e f. rar Caracter prepotent. /<fr. prépotence, lat. praepotentia

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prepotent (rar) adj. m., pl. prepotenți; f. prepotentă, pl. prepotente

prepotență (rar) s. f., g.-d. art. prepotenței; pl. prepotențe

prepotent (rar) adj. m., pl. prepotenți; f. prepotentă, pl. prepotente

prepotență (rar) s. f., g.-d. art. prepotenței; pl. prepotențe

prepotent adj. → potent

prepotență s. f. → potență

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREPOTENT adj. v. atotputernic.

PREPOTENȚĂ s. v. atotputernicie.

prepotent adj. v. ATOTPUTERNIC.

prepotență s. v. ATOTPUTERNICIE.

Intrare: prepotent
prepotent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prepotent
  • prepotentul
  • prepotentu‑
  • prepotentă
  • prepotenta
plural
  • prepotenți
  • prepotenții
  • prepotente
  • prepotentele
genitiv-dativ singular
  • prepotent
  • prepotentului
  • prepotente
  • prepotentei
plural
  • prepotenți
  • prepotenților
  • prepotente
  • prepotentelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: prepotență
prepotență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prepotență
  • prepotența
plural
  • prepotențe
  • prepotențele
genitiv-dativ singular
  • prepotențe
  • prepotenței
plural
  • prepotențe
  • prepotențelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prepotent, prepotentăadjectiv

etimologie:

prepotență, prepotențesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.