2 intrări
18 definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PREMIAT, -Ă, premiați, -te, adj. Căruia i s-a acordat un premiu. [Pr.: -mi-at] – V. premia.
PREMIAT, -Ă, premiați, -te, adj. Căruia i s-a acordat un premiu. [Pr.: -mi-at] – V. premia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
premiat, ~ă smf, a [At: DDRF / P: ~mi-at / Pl: ~ați, ~e / E: premia] 1-4 (Persoană) căreia i s-a acordat un premiu (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREMIAT, -Ă, premiați, -te, adj. Căruia i s-a acordat un premiu. Muncitor premiat. Invenție premiată.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
premiat a. cel ce a căpătat un premiu: carte premiată de Academie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*premiát, -ă adj. (d. premiez). Căruĭa i s’a dat un premiŭ: autor premiat, carte premiată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREMIA, premiez, vb. I. Tranz. A acorda, a conferi cuiva un premiu. [Pr.: -mi-a] – Din lat. praemiare, it. premiare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PREMIA, premiez, vb. I. Tranz. A acorda, a conferi cuiva un premiu. [Pr.: -mi-a] – Din lat. praemiare, it. premiare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
premia vt [At: CALENDAR (1858), 104/5 / P: ~mi-a / Pl: ~iez / E: lat praemiare] 1-2 A conferi un premiu (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREMIA, premiez, vb. I. Tranz. A decerna, a acorda (cuiva) un premiu. Gospodăriile colective, fruntașe în creșterea animalelor, vor fi premiate. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2860.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PREMIA vb. I. tr. A da, a decerna un premiu. [Pron. -mi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. premiare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREMIA vb. tr. a acorda, a decerna un premiu. (< lat. praemiare, it. premiare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A PREMIA ~ez tranz. A distinge cu un premiu. [Sil. -mi-a] /<lat. praemiare, it. premiare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
premià v. a acorda un premiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*premiéz v. tr. (it. premiare, lat. praemiari, a beneficia, a cîștiga). Recompensez pintr’un premiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
premia (a ~) (desp. -mi-a) vb., ind. prez. 1 sg. premiez (desp. mi-ez), 3 premiază, 1 pl. premiem; conj. prez. 1 sg. să premiez, 3 să premieze; ger. premiind (desp. -mi-ind)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
premia (a ~) (-mi-a) vb., ind. prez. 3 premiază, 1 pl. premiem (-mi-em); conj. prez. 3 să premieze; ger. premiind (-mi-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
premia vb. (sil. -mi-a), ind. prez. 1 sg. premiez, 3 sg. și pl. premiază, 1 pl. premiem (sil. -mi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. premieze; ger. premiind (sil. -mi-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
premia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. premiază, 1 pl. premiem, ger. premiind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
premiez, -miază 3, -mieze 3 conj., -miam 1 imp., -miind ger., -miere inf.s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: pre-mi-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
premiat, premiatăadjectiv
- 1. Căruia i s-a acordat un premiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Muncitor premiat. Invenție premiată. DLRLC
-
etimologie:
- premia DEX '98 DEX '09
premia, premiezverb
- 1. A acorda, a conferi cuiva un premiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Gospodăriile colective, fruntașe în creșterea animalelor, vor fi premiate. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2860. DLRLC
-
etimologie:
- praemiare DEX '09 DEX '98 MDN '00
- premiare DEX '09 DEX '98 DN