7 definiții pentru precorectură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRECORECTURĂ, precorecturi, s. f. Corectură făcută înainte de a da un manuscris la tipar. – Pre1- + corectură.

PRECORECTURĂ, precorecturi, s. f. Corectură făcută înainte de a da un manuscris la tipar. – Pre1- + corectură.

precorectu sf [At: DN2 / Pl: ~ri / E: pre- + corectură] Operație de corectură a unui manuscris dactilografiat, făcută înainte de a-l trimite la tipografie.

PRECORECTU s.f. Corectură făcută înainte de a da manuscrisul la tipar. [< pre- + corectură].

PRECORECTU s. f. corectură înainte de a da manuscrisul la tipar. (< pre- + corectură)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

precorectu s. f., g.-d. art. precorecturii; pl. precorecturi

precorectu s. f., g.-d. art. precorecturii; pl. precorecturi

precorectu s. f., pl. precorecturi

Intrare: precorectură
precorectură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precorectu
  • precorectura
plural
  • precorecturi
  • precorecturile
genitiv-dativ singular
  • precorecturi
  • precorecturii
plural
  • precorecturi
  • precorecturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

precorectu, precorecturisubstantiv feminin

  • 1. Corectură făcută înainte de a da un manuscris la tipar. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • Pre- + corectură DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.