2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

preaslăvire sf [At: MINEIUL (1776), 11r/25 / Pl: ~ri / E: preaslăvi] (Înv) Preamărire.

PREASLĂVI, preaslăvesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A preamări. – Prea + slăvi.

PREASLĂVI, preaslăvesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A preamări. – Prea + slăvi.

preaslăvi vt [At: PSALT. 177 / Pzi: ~vesc / E: prea + slăvi cdp slv прославити] (Asr) A preamări.

A PREASLĂVI ~esc tranz. înv. v. A PROSLĂVI. /prea + a slăvi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

preaslăvi (înv.) (desp. preas-lă-/prea-slă-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preaslăvesc, 3 sg. preaslăvește, imperf. 1 preaslăveam; conj. prez. 1 sg. să preaslăvesc, 3 să preaslăvească

!preaslăvi (înv.) (preas-lă-/prea-slă-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preaslăvesc, imperf. 3 sg. preaslăvea; conj. prez. 3 să preaslăvească

preaslăvi vb. (sil. mf. -slă-) → slăvi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREASLĂVIRE s. 1. v. glorie. 2. v. glorificare. 3. v. preamărire.

PREASLĂVIRE s. 1. cinste, cinstire, elogiu. glorie, laudă, mărire, omagiu, preamărire, proslăvire, slavă, slăvire, (înv.) mărie, pohfală, pohvalenie. (~ cuvenită cuiva.) 2. elogiere, glorificare, lăudare, mărire, preamărire, proslăvire, slavă, slăvire, (rar) apoteoză, exaltare, (înv.) prealăudare, preaslăvie, sărbătorire. ( ~ unui erou.) 3. binecuvîntare, glorificare, laudă, mărire, preamărire, proslăvire, slavă, slăvire. (~ vremurilor noastre.)

PREASLĂVI vb. 1. v. glorifica. 2. v. preamări.

PREASLĂVI vb. 1. a cinsti, a cînta, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a proslăvi, a slăvi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (înv.) a făli, a pohfăli, a preacînta, a preaînălța, a prealăuda, a prearădica, a ridica, a slavoslovi. (Să-i ~ pe eroii patriei.) 2. a binecuvînta, a glorifica, a lăuda, a mări, a preamări, a proslăvi, a slăvi, (rar) a ferici. (Să ~ ziua de față.)

Intrare: preaslăvire
preaslăvire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preaslăvire
  • preaslăvirea
plural
  • preaslăviri
  • preaslăvirile
genitiv-dativ singular
  • preaslăviri
  • preaslăvirii
plural
  • preaslăviri
  • preaslăvirilor
vocativ singular
plural
Intrare: preaslăvi
  • silabație: preas-lă-vi, prea-slă-vi info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preaslăvi
  • preaslăvire
  • preaslăvit
  • preaslăvitu‑
  • preaslăvind
  • preaslăvindu‑
singular plural
  • preaslăvește
  • preaslăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preaslăvesc
(să)
  • preaslăvesc
  • preaslăveam
  • preaslăvii
  • preaslăvisem
a II-a (tu)
  • preaslăvești
(să)
  • preaslăvești
  • preaslăveai
  • preaslăviși
  • preaslăviseși
a III-a (el, ea)
  • preaslăvește
(să)
  • preaslăvească
  • preaslăvea
  • preaslăvi
  • preaslăvise
plural I (noi)
  • preaslăvim
(să)
  • preaslăvim
  • preaslăveam
  • preaslăvirăm
  • preaslăviserăm
  • preaslăvisem
a II-a (voi)
  • preaslăviți
(să)
  • preaslăviți
  • preaslăveați
  • preaslăvirăți
  • preaslăviserăți
  • preaslăviseți
a III-a (ei, ele)
  • preaslăvesc
(să)
  • preaslăvească
  • preaslăveau
  • preaslăvi
  • preaslăviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

preaslăvi, preaslăvescverb

etimologie:
  • Prea + slăvi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.