12 definiții pentru preacuvios

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREACUVIOS, -OASĂ, preacuvioși, -oase, adj. (În titulatura dată unor clerici; adesea substantivat) Foarte cuvios, extrem de cucernic. [Pr.: -vi-os] – Prea + cuvios.

PREACUVIOS, -OASĂ, preacuvioși, -oase, adj. (În titulatura dată unor clerici; adesea substantivat) Foarte cuvios, extrem de cucernic. [Pr.: -vi-os] – Prea + cuvios.

preacuvios, ~oa smf, a [At: PSALT. 5 / S și: prea cuvios / V: ~inios, ~inius / P: ~vi-os / Pl: ~oși, ~oase / E: prea + cuvios] 1-4 (Înv) (Persoană) (divină sau) sfântă Si: (înv) preapodobnă, preapodobnic (1-4). 5-6 (În titulatura unor clerici) (Cleric, călugăr) foarte cuvios. 7-8 (Pex) (Om) foarte evlavios Si: (înv) preapodobnic (5-6).

PREACUVIOS, -OASĂ, preacuvioși, -oase, adj. (Mai ales în titulatura dată unor sfinți, arhimandriți, călugări) Foarte cuvios, cucernic. Preacuviosul părinte. (Substantivat) În vinerea seacă, preacuviosul cocea oul la lumînare, ca să mai ușureze din cele păcate. CREANGĂ, P. 111.

PREACUVIOS ~oa (~oși, ~oase) (în adresări către slujitorii bisericii) Care este foarte cuvios; preacucernic. [Sil. -vi-os] /prea + cuvios

preacuviós, -oásă adj. (după vsl. prĭepodobĭnŭ). L. V. Foarte cuvios. Azĭ titlu arhimandriților.

preacuvinios, ~oa a vz preacuvios

preacuvinius, ~ă a vz preacuvios

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

preacuvios (desp. -vi-os) adj. m., pl. preacuvioși; f. preacuvioa, pl. preacuvioase

preacuvios (-vi-os) adj. m., pl. preacuvioși; f. preacuvioasă, pl. preacuvioase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: preacuvios
  • silabație: prea-cu-vi-os info
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preacuvios
  • preacuviosul
  • preacuviosu‑
  • preacuvioa
  • preacuvioasa
plural
  • preacuvioși
  • preacuvioșii
  • preacuvioase
  • preacuvioasele
genitiv-dativ singular
  • preacuvios
  • preacuviosului
  • preacuvioase
  • preacuvioasei
plural
  • preacuvioși
  • preacuvioșilor
  • preacuvioase
  • preacuvioaselor
vocativ singular
  • preacuviosule
  • preacuvioase
  • preacuvioa
  • preacuvioaso
plural
  • preacuvioșilor
  • preacuvioaselor
preacuvinios adjectiv admite vocativul
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preacuvinios
  • preacuviniosul
  • preacuviniosu‑
  • preacuvinioa
  • preacuvinioasa
plural
  • preacuvinioși
  • preacuvinioșii
  • preacuvinioase
  • preacuvinioasele
genitiv-dativ singular
  • preacuvinios
  • preacuviniosului
  • preacuvinioase
  • preacuvinioasei
plural
  • preacuvinioși
  • preacuvinioșilor
  • preacuvinioase
  • preacuvinioaselor
vocativ singular
  • preacuviniosule
  • preacuvinioase
  • preacuvinioa
  • preacuvinioaso
plural
  • preacuvinioșilor
  • preacuvinioaselor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

preacuvios, preacuvioaadjectiv

  • 1. adesea substantivat (În titulatura dată unor clerici) Foarte cuvios, extrem de cucernic. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: preacucernic
    • format_quote Preacuviosul părinte. DLRLC
    • format_quote În vinerea seacă, preacuviosul cocea oul la lumînare, ca să mai ușureze din cele păcate. CREANGĂ, P. 111. DLRLC
etimologie:
  • Prea + cuvios DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.