opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂJITOR, -OARE, prăjitori, -oare, s. m., s. f., s. n. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. 2. S. f. Încăpere, secție, instalație într-o fabrică, unde se execută operațiile de prăjire a minereurilor. 3. S. n. Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. – Prăji + suf. -tor.

prăjitor, ~oare [At: IORGA, B. R. 239 / Pl: ~i, ~oare / E: prăji + -tor] 1 smf Lucrător în industria alimentară, specializat în operația de prăjire (1). 2 smf Aparat folosit în gospodărie pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. 3 smf (Rar) Grătar pentru carne. 4 smf Muncitor calificat în operații de prăjire (3). 5 sf Încăpere sau instalație special amenajată în care se execută, într-o fabrică, operații de prăjire (3).

PRĂJITOR, -OARE, prăjitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. 2. S. f. Încăpere, secție, instalație într-o fabrică, unde se execută operațiile de prăjire a minereurilor. ♦ Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. – Prăji + suf. -tor.

PRĂJITOR, -OARE, prăjitori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile.

PRĂJITOR ~i m. Muncitor specializat în prăjirea minereurilor în cuptoare speciale. /a prăji + suf. ~tor

PRĂJITOARE, prăjitori, s. f. 1. Încăpere într-o fabrică unde se execută operațiile de prăjire (calcinare) a minereurilor. 2. Aparat simplu, folosit în gospodării pentru a prăji cafea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prăjitor2 (persoană) s. m., pl. prăjitori

prăjitor1 (aparat) s. n., pl. prăjitoare

prăjitor1 (persoană) s. m., pl. prăjitori

*prăjitor2 (aparat) s. n., pl. prăjitoare

prăjitor (muncitor) s. m., pl. prăjitori

Intrare: prăjitor (aparat)
prăjitor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjitor
  • prăjitorul
  • prăjitoru‑
plural
  • prăjitoare
  • prăjitoarele
genitiv-dativ singular
  • prăjitor
  • prăjitorului
plural
  • prăjitoare
  • prăjitoarelor
vocativ singular —
plural —
prăjitoare2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjitoare
  • prăjitoarea
plural
  • prăjitori
  • prăjitorile
genitiv-dativ singular
  • prăjitori
  • prăjitorii
plural
  • prăjitori
  • prăjitorilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: prăjitor (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjitor
  • prăjitorul
  • prăjitoru‑
plural
  • prăjitori
  • prăjitorii
genitiv-dativ singular
  • prăjitor
  • prăjitorului
plural
  • prăjitori
  • prăjitorilor
vocativ singular
  • prăjitorule
plural
  • prăjitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăjitor, prăjitoaresubstantiv neutru

  • 1. Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Prăji + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

prăjitor, prăjitorisubstantiv masculin
prăjitoare, prăjitoaresubstantiv feminin

  • 1. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Prăji + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.