opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂȘITOR, -OARE, prășitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj., s. f. (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește. 2. Adj. (Despre plante) Cultivat în rânduri distanțate, care permit prășitul1. 3. S. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit1. – Prăși + suf. -tor.

prășitor, ~oare [At: I. IONESCU, C. 119/5 / V: (reg) ~șui~ smf / Pl: ~i, ~oare / E: prăși1 + -tor] 1 a (D. plante, culturi agricole) Care se prășește1 (2). 2 a (D. plante) Care se cultivă în rânduri distanțate, pentru ca spațiul dintre rânduri să se poată prăși1 (1). 3-4 sf, a (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește1 (1). 5 smf Persoană care prășește1 (1). 6 sf (Reg) Loc prășit2.

PRĂȘITOR, -OARE, prășitori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. f. (Unealtă sau mașină agricolă) cu care se prășește. 2. Adj. (Despre plante) Cultivat în rânduri distanțate, care permit prășitul1. 3. S. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit1. – Prăși + suf. -tor.

PRĂȘITOR 2, -OARE, prășitori, -oare, s. m. și f. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit. Tu [rege] ești fericit. Lingușitorii înalță imnuri proslăvirii tale Și fac să n-auzi cîntecul de jale Cu care-și adorm foamea prășitorii. VLAHUȚĂ, O. A. I 39. Mă și trimite mama cu demîncare în țarină la niște lingurari, ce-i aveam tocmiți prășitori. CREANGĂ, A. 52.

PRĂȘITOR1, -OARE, prășitori, -oare, adj. 1. (Despre mașini, pluguri) Cu care se prășește. Plug prășitor. 2. (Despre plante) Care se prășește. Alternînd cerealele cu plantele prășitoare, putem ține în bună stare nu numai curățenia pămîntului dar și fertilitatea lui. I. IONESCU, D. 289.

PRĂȘITOR2 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Persoană care prășește. 2) Om tocmit la prășit. /a prăși + suf. ~tor

PRĂȘITOR1 ~oare (~ori,~oare) 1) Care prășește. Plug ~. 2) (despre culturi) Care se prășesc. /a prăși + suf. ~tor

prășuitor, ~oare smf vz prășitor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prășitor adj. m., s. m., pl. prășitori; adj. f., s. f. sg. și pl. prășitoare

prășitor adj. m., s. m., pl. prășitori; adj. f., s. f. sg. și pl. prășitoare

prășitor adj. m., (persoană) s. m., pl. prășitori; f. sg. și pl. prășitoare

Intrare: prășitor (adj.)
prășitor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prășitor
  • prășitorul
  • prășitoru‑
  • prășitoare
  • prășitoarea
plural
  • prășitori
  • prășitorii
  • prășitoare
  • prășitoarele
genitiv-dativ singular
  • prășitor
  • prășitorului
  • prășitoare
  • prășitoarei
plural
  • prășitori
  • prășitorilor
  • prășitoare
  • prășitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: prășitor (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prășitor
  • prășitorul
  • prășitoru‑
plural
  • prășitori
  • prășitorii
genitiv-dativ singular
  • prășitor
  • prășitorului
plural
  • prășitori
  • prășitorilor
vocativ singular
  • prășitorule
plural
  • prășitorilor
prășuitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prășitor, prășitoareadjectiv

  • 1. Cu care se prășește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Plug prășitor. DLRLC
  • 2. (Despre plante) Cultivat în rânduri distanțate, care permit prășitul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alternînd cerealele cu plantele prășitoare, putem ține în bună stare nu numai curățenia pămîntului dar și fertilitatea lui. I. IONESCU, D. 289. DLRLC
etimologie:
  • Prăși + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

prășitor, prășitorisubstantiv masculin
prășitoare, prășitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care prășește; muncitor angajat la prășit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tu [rege] ești fericit. Lingușitorii înalță imnuri proslăvirii tale Și fac să n-auzi cîntecul de jale Cu care-și adorm foamea prășitorii. VLAHUȚĂ, O. A. I 39. DLRLC
    • format_quote Mă și trimite mama cu demîncare în țarină la niște lingurari, ce-i aveam tocmiți prășitori. CREANGĂ, A. 52. DLRLC
etimologie:
  • Prăși + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.