opțiuni
  • info

13 definiții pentru postverbal

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POSTVERBAL, postverbale, s. n. (Lingv.) Substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresivă. ♦ (Adjectival) Formație postverbală. – Din fr. postverbal.

POSTVERBAL, postverbale, s. n. (Lingv.) Substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresivă. ♦ (Adjectival) Formație postverbală. – Din fr. postverbal.

postverbal, ~ă sn, a [At: PUȘCARIU, L. R. I, 50 / Pl: ~i, ~e / E: fr posture] (Lin) 1-2 (Cuvânt) format prin derivare regresivă de la un verb.

POSTVERBAL, postverbale, s. n. Substantiv derivat dintr-un verb prin suprimarea sufixului verbal. Cuvîntul «alint» e postverbalul lui «alinta». ◊ (Adjectival) Foarte frecvente sînt în romînește substantivele postverbale de tipul «cîștig» de la «cîștiga», «cuget» de la «cugeta». GRAM. ROM. I 37. Derivatul postverbal e mai strîns legat de cuvîntul bază, mai apropiat de el decît unul cu afix. GRAUR, F. L. 153.

POSTVERBAL adj., s.n. (Substantiv) derivat dintr-un verb prin suprimarea sufixului verbal; deverbal. [< fr. postverbal].

POSTVERBAL adj., s. n. (cuvânt) format (prin derivare regresivă) de la un verb. (< fr. postverbal)

POSTVERBAL ~e n. lingv. Substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresivă. /<fr. postverbal

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!postverbal1 (desp. post-ver-) adj. m. (termen ~), pl. postverbali; f. postverbală (formație ~), pl. postverbale

postverbal2 (desp. post-ver-) s. n., pl. postverbale

!postverbal1 (post-ver-) adj. m.; f. postverbală, pl. postverbale

postverbal2 (post-ver-) s. n., pl. postverbale

postverbal adj. (sil. mf. post-) → verbal

postverbal s. n. (sil. mf. post-), pl. postverbale

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

POSTVERBAL s. n. (< fr. postverbal): substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresivă (prin suprimarea sufixului verbal modal), ca de exemplu auz (< auzi), înconjur (< înconjura), miros (< mirosi), suspin (< suspina), tun (< tuna), zbor (< zbura) etc.

Intrare: postverbal
postverbal2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: post-ver-bal info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postverbal
  • postverbalul
  • postverbalu‑
plural
  • postverbale
  • postverbalele
genitiv-dativ singular
  • postverbal
  • postverbalului
plural
  • postverbale
  • postverbalelor
vocativ singular —
plural —
postverbal1 (adj.) adjectiv
  • silabație: post-ver-bal info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postverbal
  • postverbalul
  • postverbalu‑
  • postverbală
  • postverbala
plural
  • postverbali
  • postverbalii
  • postverbale
  • postverbalele
genitiv-dativ singular
  • postverbal
  • postverbalului
  • postverbale
  • postverbalei
plural
  • postverbali
  • postverbalilor
  • postverbale
  • postverbalelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

postverbal, postverbalesubstantiv neutru

  • 1. lingvistică Substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresivă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: deverbal
    • format_quote Cuvântul «alint» e postverbalul lui «alinta». DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Formație postverbală. DEX '09 DEX '98
    • format_quote (și) adjectival Foarte frecvente sînt în romînește substantivele postverbale de tipul «cîștig» de la «cîștiga», «cuget» de la «cugeta». GRAM. ROM. I 37. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Derivatul postverbal e mai strîns legat de cuvîntul bază, mai apropiat de el decît unul cu afix. GRAUR, F. L. 153. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.